Premierul rus Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru prezidenţialele din martie, invită societatea la "un larg dialog" despre o "opţiune pe termen lung" vizând dezvoltarea Rusiei şi îşi justifică decizia de a candida pentru al treilea mandat de preşedinte prin necesitatea de a continua măsurile de consolidare a statului, începute în 2000, odată cu venirea sa la putere.
Putin îşi lansează invitaţia la dialog într-un vast articol publicat luni în oficiosul Izvestia, intitulat "Rusia se concentrează - provocările cărora trebuie să le răspundem". Textul cu caracter electoral apare şi într-un moment în care Putin se confruntă cu ample acţiuni de protest faţă de partidul său, Rusia Unită, acuzat că a fraudat alegerile parlamentare din 4 decembrie.
"Este necesar un larg dialog - despre viitor, despre priorităţi, despre o opţiune pe termen lung, despre dezvoltarea naţională şi despre perspectivele naţionale. Acest articol este o invitaţie la un asemenea dialog", scrie Vladimir Putin.
Fără a propune măsuri concrete, liderul forte al Rusiei militează pentru creşterea nivelului de trai, dar avertizează că lumea a intrat "într-o zonă de turbulenţe". Totodată, Putin răspunde reproşurilor care i se fac, potrivit cărora revenirea sa la Kremlin ar echivala cu lipsa unui progres şi susţine că "stabilitatea nu are nimic în comun cu stagnarea".
"În lumea contemporană, stabilitatea este un bun care poate fi obţinut prin muncă perseverentă, dând dovadă de deschidere faţă de schimbări şi disponibilitate pentru reforme urgente, chibzuite şi calculate", afirmă Vladimir Putin.
"Problema Rusiei, care se repetă permanent, constă în tendinţa unei părţi a elitei către salturi, către revoluţie, în locul dezvoltării consecvente. Totuşi nu doar experienţa rusească, ci întreaga experienţă mondială arată caracterul nociv al salturilor istorice: fuga înainte şi răsturnările fără a crea (în loc)", adaugă premierul rus.
Pe de altă parte, el semnalează şi o altă înclinaţie a elitei ruse, spre stagnare, corupţie şi lipsă de competitivitate, criticându-i pe "domnii mulţumiţi de sine", care se opun oricărei schimbări şi îşi apără cu multă înflăcărare statutul şi privilegiile.
 
Această situaţie este generată de un control slab al societăţii civile asupra politicienilor, opinează fostul agent KGB, Vladimir Putin.
"Este cu neputinţă o democraţie reală fără ca politica să fie acceptată de majoritatea populaţiei, fără să reflecte interesele acestei majorităţi. Da, este posibil pentru o scurtă vreme să captezi atenţia societăţii prin lozinci sonore, prin modele ale unui viitor minunat, dar dacă oamenii nu se vor regăsi pe ei înşişi în acest viitor, ei vor întoarce spatele pentru mult timp şi politicii şi misiunilor civice. Aşa s-a mai întâmplat nu o dată în istoria noastră", spune favoritul cursei prezidenţiale din Rusia.
 Vladimir Putin se declară îngrijorat de faptul că societatea nu dezbate despre evoluţia postelectorală a ţării, afirmând că "cetăţenii trebuie să aibă posibilitatea de a discuta nu doar despre virtuţile şi neajunsurile politicienilor (...), dar anume despre conţinutul politicii, despre programele pe care intenţionează să le implementeze anumiţi actori politici". În acest context, el lansează invitaţia la un "larg dialog".
În continuare, Putin arată că Rusia a depăşit recesiunea profundă care a urmat după prăbuşirea modelului totalitar al socialismului şi a URSS şi că a apărut o clasă de mijloc, constituind 20-30% din populaţie, faţă de 5-10% în 1998, cu doi ani înainte de venirea sa la putere. Clasa de mijloc trebuie să crească, susţine Putin, pledând, totodată, pentru dezvoltarea sistemului educaţiei, pentru crearea a 25 de milioane de noi locuri de muncă bine plătite, pentru oameni cu studii superioare.
"Motorul creşterii trebuie să fie anume iniţiativa cetăţenilor. Vom pierde cu bună ştiinţă dacă vom miza doar pe decizia demnitarilor şi a unui cerc restrâns de investitori şi companii de stat. Vom pierde cu bună ştiinţă dacă ne vom baza doar pe poziţia pasivă a cetăţenilor", opinează Putin.
"Astfel, creşterea Rusiei în următorul deceniu constă în extinderea spaţiului libertăţii fiecăruia dintre noi. Bunăstarea din mâinile cuiva, bunăstarea fără responsabilitatea pentru deciziile proprii este pur şi simplu imposibilă în secolul al XXI-lea", subliniază premierul rus.
El se pronunţă pentru ameliorarea calităţii vieţii ruşilor, dar atenţionează că autorităţile nu trebuie să ia măsuri hazardate, "ca să nu se confrunte, ca şi în unele state occidentale, cu necesitatea de a le lua oamenilor cu mult mai mult decât li s-a împărţit cu atâta nechibzuinţă".
"Lumea se confruntă astăzi, în mare, cu o serioasă criză sistemică, cu un proces tectonic al unei transformări globale. Este o vizibilă manifestare a trecerii într-o nouă etapă culturală, economică, tehnologică, geopolitică. Lumea intră într-o zonă de turbulenţe. Şi, fără îndoială, această perioadă va fi îndelungată şi dureroasă. În această privinţă nu trebuie să ne facem iluzii", avertizează Putin.
El prevede finalul sistemului instalat după destrămarea Uniunii Sovietice, inclusiv sfârşitul "monopolarităţii", fiind de părere că unicul "pol al forţei" de altă dată (aluzie la SUA - n.r.) nu mai este capabil să susţină stabilitatea globală, iar noile centre de influenţă încă nu sunt gata să preia acest rol. Premierul rus subliniază necesitatea unei cooperări între state membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU, din grupul celor opt state dezvoltate G8 şi G20.
"Sunt necesare eforturi permanente pentru depăşirea suspectării reciproce, a prejudecăţilor ideologice şi a egoismului miop", menţionează Vladimir Putin.
"Într-o serie de regiuni ale Planetei, iau amploare şi dau de ştire agresiv forţe distructive, care ameninţă, în cele din urmă, securitatea tuturor popoarelor Terrei. Aliaţii lor devin uneori acele state care încearcă să 'exporte democraţia' prin metode militare şi forţă", acuză liderul forte al Rusiei, precizând că ţara sa trebuie joace un "rol productiv pentru modelul său de civilizaţie", care îmbină bazele culturii europene cu experienţa interacţiunii cu Orientul.
Totodată, Putin îşi justifică decizia de a candida pentru al treilea mandat de preşedinte, după cele două deţinute în 2000-2008, prin necesitatea de a continua reformele începute, prin prisma experienţei acumulate.
"Aş vrea să mai spun aici de ce am fost de acord să candidez în 2012 pentru postul de preşedinte al Rusiei. Nu voi diminua meritele nimănui în formarea unei ţări noi. Este cert însă că în 1999, când am devenit premier, apoi preşedinte, statul nostru se afla într-o profundă criză sistemică. Şi anume acel grup de tovarăşi de idei, căruia i-a fost dat să fie format şi condus de autorul acestor rânduri, bazându-se pe sprijinul majorităţii absolute a cetăţenilor, a scos Rusia din blocajul războiului civil, a curmat terorismul, a restabilit integritatea teritorială a ţării şi ordinea constituţională, a renăscut economia şi a asigurat, timp de zece ani, unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere economică", argumentează Putin.
"Astăzi vedem ce a reuşit, ce a funcţionat eficient. Şi, din contră, ce trebuie corectat, la ce trebuie să renunţăm", arată liderul rus. În opinia sa, misiunea conducerii ruse constă în eliminarea obstacolelor care împiedică ţara "să meargă înainte" şi promite să supună dezbaterii publice, în următoarele săptămâni, "raţiuni concrete" în acest sens.
 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE