Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra unui fenomen sistemic în perioada electorală ,abuzul de resurse administrative, care continuă să fie tolerat și practicat de partidul de guvernământ. Promo-LEX consideră că campaniile guvernamentale mascate sau promovarea politică prin intermediul instituțiilor publice, reduc șansele altor formațiuni politice în context electoral, erodează încrederea publică și distorsionarea procesului electoral.
Promo-LEX menționează că fenomenul menționat poate distorsiona competiția electorală, oferind un avantaj incorect candidaților susținuți de anumiți demnitari sau funcționari publici.
„Fără sancțiuni reale, clarificări legislative și o delimitare autentică între partid și stat, acest tip de abuz riscă să devină o „normalitate electorală” în Republica Moldova”, spune Promo-LEX
De asemenea, Promo-LEX a constatat că utilizarea resurselor administrative este admisă de actorii interesați nu doar în campaniile electorale, dar și în afara acestora, inclusiv în scop de promovare politică în afara perioadei electorale. Din acest considerent, a fost recomandată, în repetate rânduri, reglementarea și interzicerea utilizării acestora atât pentru perioadă electorală, cât și în afara alegerilor.
În ciuda cadrului legal care interzice explicit utilizarea resurselor administrative în perioada electorală, primul raport al Misiunii de Observare Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 2025 evidențiază perpetuarea acestui fenomen, cu tendințe de extindere în afara perioadei electorale. Este vorba de „Bugetul +Plus” și campania „Moldova poate”, un exemplu perfect de fuziune între partid politic și stat
Una dintre formele observate de utilizare a resurselor administrative a fost promovarea proiectelor guvernamentale ce poate fi ușor confundat cu o campanie electorală. „Buget +Plus”, adoptat cu câteva luni înainte de începerea perioadei electorale, a permis Guvernului să aloce aproximativ 8 miliarde de lei pentru pachete sociale și energetice, în baza sprijinului extern. Deși aceste fonduri pot fi justificate din punct de vedere tehnic, problema apare în modul de promovare: decizii netransparente, comunicare personalizată și politizată.
Campania guvernamentală „Moldova poate”, cu un buget de 5 milioane de lei, a fost lansată pe 21 mai 2025, imediat după stabilirea datei alegerilor parlamentare. Mesajele de promovare, distribuția națională și preluarea narativului în ziarele de partid sugerează o instrumentalizare politică a resurselor publice. Astfel, între guvernare și partidul de guvernare a existat o suprapunere care contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova, inclusiv prin Documentul reuniunii de la Copenhaga (CSCE, 1990), care prevede delimitarea clară între stat și partide.
La doar patru zile înainte de începerea oficială a perioadei electorale, Parlamentul a aprobat un alt pachet de sprijin în valoare de 300 milioane de lei, destinat elevilor claselor I-IX. Aparent, o inițiativă socială. În realitate, data și contextul reflectă o tentativă de a acumula capital politic sub acoperirea generozității bugetare. Astfel de măsuri „împachetate electoral” creează o competiție inegală pentru partidele fără acces la bugetul de stat și mecanismele instituționale.
Primăria Chișinău și promovarea identității vizuale a MAN
Campania de informare a Primăriei municipiului Chișinău este un alt caz de „graniță ștearsă” între comunicarea instituțională și promovarea politică. Mesaje personalizate, asocierea directă cu primarul Ion Ceban și utilizarea culorilor MAN, transformă comunicarea publică într-un instrument de consolidare a imaginii electorale. Promo-LEX notează inclusiv cazuri de promovare sponsorizată a acestor mesaje de către partid, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea indirectă a fondurilor și resurselor publice în campania electorală.
Cele mai frecvente forme observate:
Implicarea persoanelor cu funcții publice în campanie (163 cazuri).
Agitație electorală și colectare de semnături în timpul orelor de lucru (94 cazuri).
Utilizarea instituțiilor statului pentru promovarea inițiativelor electorale (19 cazuri).
Asumarea de merite pentru proiecte realizate din fonduri publice (6 cazuri).
Î

.jpg)
