Președintele României va candida pentru funcția de secretar general al NATO – Care sunt șansele și cine ar fi contracandidatul lui Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al NATO.

„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a spus Klaus Iohannis într-o declarație de presă, notează Digi24.ro

După 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, Iohannis a arătat că în actualul context de securitate, „este momentul ca România să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.

„În tot acest context complicat, România a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare. Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament. România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre. Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili”, a adăugat Iohannis.

Astfel, cele 10 priorități ale NATO în viziunea lui Iohannis sunt următoarele:

întărirea capacității de apărare și descurajare a Alianței;

creșterea cooperării cu partenerii NATO (continuarea sprijinirii Ucrainei dar și cooperarea cu parteneri din zona Indo-Pacifică);

dezvoltarea unei puternice baze pentru industria de apărare și creșterea interoperabilității între parteneri;

majorarea procentelor din PIB (cel puțin 2%) acordate pentru bugetele apărării din statele NATO;

creșterea „rezilienței” în special în fața atacurilor hibride ori cyber;

întărirea „unității” NATO; consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE;

adaptarea rapidă la noile avansuri tehnologice, în special în domeniul Inteligenței Artificiale și dezvoltării calculatoarelor cuantice;

creșterea rolului NATO în controlul armamentului, dezarmării și non-proliferării nucleare;

continuarea adaptării a NATO și a procedurilor de lucru din cadrul Alianței

Potrivit experților politici de la București șansele lui Iohannis de a accede la șefia NATO sunt reduse. Funcția este vizată și de premierul olandez Mark Rutte, care este susținut de mai multe state membre, inclusiv de SUA, Marea Britanie și Franța. În plus, niciodată de la crearea NATO șefia acestei structuri politico-militare nu le-a revenit statelor din estul Europei. În luna februarie, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut pe pe Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, fapt ce ce l-a pus pe premierul olandez într-o poziție puternică, cu șanse de a fi ales la șefia alianței transatlantice.

„

„Da, aici este partea de risc major pe care eu o văd în această declarație. În primul rând, dacă ar fi fost un aranjament deja făcut să se renunțe la Rutte, cei care ar fi trebuit să anunțe ar fi fost americanii. Trebuie să știți că în interiorul NATO, desemnarea secretarului general al Alianței este un act politic pe care și-l arogă în primul rând SUA, dar și celelalte două puteri nucleare din NATO – Marea Britanie și Franța. Dacă Iohannis a făcut acest anunț fără a avea o strategie de negocieri, de politică externă legată de desemnarea dânsului, a făcut o mare greșeală. Pentru că nu poți să obții această funcție decât cu niște negocieri extraordinare, la care șef e Ministerul de Externe, cu toți ambasadorii lui, cu toate direcțiile din centrala Ministerului de Externe și așa mai departe. Este un lucru complicat obținerea unei asemenea funcții, președintele trebuie să aibă un Guvern dedicat acestui obiectiv”, a spus fostul președinte al României, Traian Băsescu

În prezent, România îl are pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO, iar un șef NATO provenit iarăși din România ar fi puțin probabil. Candidatul trebuie să beneficieze de sprijinul unanim al statelor membre NATO În același timp, Politico notează că, dacă va fi totuși ales la șefia NATO, Iohannis ar deveni astfel primul șef de stat la conducerea Alianței care ar proveni dintr-o țară din fostul bloc sovietic.

„Pentru a obține acest job înalt ai nevoie de sprijinul unanim al tuturor statelor membre, iar Rutte încă nu a ajuns acolo”, arată Politico. Publicația precizează că Rutte încă mai are nevoie de sprijinul țărilor baltice ori al Turciei. 

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Reforma justiției și criza energetică, teme de discuție a Președintelui...

Un nou contingent de militari moldoveni, detașat în Kosovo –...

Grupul franco-german promite o Uniune Europeană ”unită și puternică” în...

Trump amenință Rusia cu tarife masive și sancțiuni în cazul...

Noul secretar de Stat al SUA, Marco Rubio, anunță prioritățile...

Primarul Chișinăului, Ion Ceban la București – A avut o...