Ordonanța de urgență este un act normativ emis de Guvern în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Acest tip de act normativ constituie o formă prin care Guvernului i se atribuie drept legislativ. Ideea a fost anunțată de premierul Natalia Gavrilița, în contextul în care Guvernul condus de ea se află, aproape pe întregul său mandat de un an și 3 luni, în situații de urgență.
„ Dacă este să vorbim despre starea de urgență am vorbit de mai multe ori la Parlament că este necesar acest instrument pentru că noi nu avem alte pârghii sau alte mecanisme de decizii care ar intra în vigoare imediat și ar produce efecte immediate. Amm avut o discuție în cadrul CSE despre necesitatea modificării Constituției pentru ca să avem un mecanism cum ar fi ordonanțele de urgență care ne-ar permite să luăm decizii promte”, a declarat Natalia Gavrilița.
Amendarea Constituției ar putea lua timp, pentru că vor trebui respectate toate etapele necesare unui amendament constitutional. Este nevoie de un proiect înregistrat, care trebuie să treacă avizarea la Curtea Constituțională. Ulterior, șase luni el nu poate fi votat, iar după această perioadă el poate fi adoptat cu condiția că sunt întrunite acele două treimi de voturi pe care o cere Constituția.
Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț spune că Guvernul nu are nevoie de instituția ordonantei de urgentă pentru că Moldova este un stat unicameral și orice proiect de act legislativ elaborat de Guvern poate in regim de urgentă sa fie votat de Parlament. Un alt dezavantaj este că prin ordonanțele de urgență se omit dezbaterile publice care trebuie sa aibă loc in cadrul Parlamentului. Expertul mai spune că in legatură cu faptul ca suntem intr-o stare de urgentă și deciziile CSE prin natura lor juridică sunt similare unor ordonanțe de urgență.
„Care este sensul instituirii ordonanței de urgență in confdițiile în care actualul partid de guvernământ are o majoritate confortabilă in Parlament. În statele cu parlamente unicamerale nu există ordonanțe de urgență, ele sunt caracteristice statelor parlamentare bicamerale, unde procedura de adoptare a actelor legislative este una complexă. S-ar putea ca unele din ordonanațe să fie declarate neconstituționale”, a concluzionat Cârnaț.