Politica bugetar-fiscală, în versiune finală – Ce propuneri a acceptat Guvernul și ce facilități a respins

Guvernul propune o serie de modificări fiscale care ar putea afecta direct economiile populației, prețurile din restaurante, veniturile agricultorilor și costurile transportatorilor. Executivul susține extinderea posibilității de recuperare a restanțelor fiscale direct din conturile bancare ale persoanelor fizice, majorarea impozitului pe dobânzile bancare de la 6% la 12%, creșterea TVA pentru serviciile HoReCa și majoritatea produselor agricole de la 8% la 12%, precum și accelerarea majorării accizelor la motorină. În același timp, Guvernul respinge mai multe propuneri de facilități pentru agricultori, întreprinderi și consumatori.

Prevederile se regăsesc în amendamentul la politica fiscală publicat de Executiv, care prezintă poziția autorităților față de modificările propuse. Măsurile nu trebuie însă confundate cu reguli deja intrate în vigoare: impactul lor concret va depinde de forma finală a legii și de adoptarea acesteia.

Fiscul ar putea recupera datoriile direct din conturile persoanelor fizice

Una dintre cele mai importante propuneri vizează extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. Guvernul nu acceptă eliminarea prevederii care ar permite recuperarea restanțelor fiscale prin ordine incaso din conturile bancare sau de plăți ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

În prezent, mecanismul este reglementat expres pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător. Executivul argumentează că extinderea instrumentului asupra cetățenilor obișnuiți ar elimina o lacună legislativă și ar facilita colectarea datoriilor la buget.

Potrivit explicațiilor din document, conturile bancare reprezintă adesea principalele active lichide ale persoanelor cu restanțe fiscale, iar ordinele incaso pot fi executate prin schimburi electronice de informații între Fisc și instituțiile financiare.

O asemenea schimbare ar extinde instrumentele de recuperare a datoriilor fiscale asupra unei categorii mai largi de persoane. Aplicarea ei ar depinde de prevederile finale ale legii și de procedurile legale care vor reglementa executarea măsurilor.

Totodată, Guvernul insistă ca persoanele juridice să raporteze autorității fiscale informații despre împrumuturile acordate persoanelor fizice sau rambursate de acestea, atunci când operațiunile ating pragul anual de 200.000 de lei.

Scopul declarat este verificarea provenienței banilor și utilizarea informațiilor în cadrul metodelor indirecte de estimare a veniturilor. Executivul precizează că raportarea acestor operațiuni nu înseamnă automat că împrumuturile vor fi considerate venituri impozabile.

Impozitul pe dobânzile bancare s-ar putea dubla

O altă măsură cu impact asupra economiilor populației este majorarea impozitului pe veniturile obținute din dobânzi bancare. Guvernul respinge propunerea de menținere a cotei actuale de 6% și susține aplicarea cotei generale de 12%.

Modificarea ar viza dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă și emitenții de obligațiuni.

Impactul poate fi observat printr-un exemplu simplu: la dobânzi anuale de 10.000 de lei, impozitul ar crește de la 600 la 1.200 de lei. Astfel, venitul net ar scădea de la 9.400 la 8.800 de lei, dacă prevederea va fi adoptată în forma propusă.

Cu alte cuvinte, deponenții ar păstra o parte mai mică din câștigul obținut din economiile plasate în instrumente purtătoare de dobândă.

TVA mai mare pentru restaurante și cafenele

Sectorul HoReCa se numără, de asemenea, printre domeniile vizate de modificările fiscale. Guvernul respinge menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru restaurante, cafenele și alte servicii din domeniu și insistă asupra majorării acesteia la 12%.

Executivul argumentează că serviciile HoReCa nu reprezintă produse de strictă necesitate și că noua cotă ar constitui un compromis între facilitățile fiscale acordate sectorului și necesitatea suplimentării veniturilor bugetare.

Autoritățile subliniază că nu propun trecerea imediată la cota standard de 20%, ceea ce ar permite companiilor să se adapteze gradual. Totuși, documentul nu estimează ce parte din majorarea fiscală ar putea fi transferată în prețurile achitate de consumatori.

În practică, impactul asupra clienților va depinde de deciziile fiecărui operator, de costurile de funcționare și de modul în care întreprinderile vor absorbi sau vor transfera diferența de taxare.

Agricultorii, vizați de majorarea impozitului și a TVA

Guvernul insistă și asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12%, respingând propunerea de menținere a regimului actual.

Argumentul Executivului este că trebuie eliminat tratamentul fiscal preferențial față de întreprinderile individuale și alte categorii de contribuabili.

În același timp, autoritățile resping propunerea de scutire de impozit, timp de trei ani, pentru veniturile anuale de până la 200.000 de lei obținute din comercializarea propriei producții agricole procesate. Guvernul consideră că o asemenea facilitate ar putea distorsiona concurența și ar crea riscul fragmentării artificiale a afacerilor pentru accesarea repetată a plafonului neimpozabil.

Și cota TVA pentru majoritatea produselor agricole ar urma să crească de la 8% la 12%. Guvernul susține însă păstrarea temporară a cotei de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui până la 1 ianuarie 2028, concomitent cu aplicarea mecanismului de taxare inversă.

Documentul propune extinderea acestui mecanism și asupra altor produse agricole, inclusiv secară, orz, ovăz, sorg, soia și rapiță, în tranzacțiile interne dintre plătitorii de TVA.

În cadrul taxării inverse, cumpărătorul calculează și declară TVA, fără ca suma taxei să fie transferată efectiv vânzătorului. Schimbarea ar modifica procedurile de facturare și raportare fiscală pentru o parte importantă a sectorului agricol.

Acciza la motorină ar urma să crească cu aproximativ 73%

Transportatorii și agricultorii sunt vizați și de politica privind accizele la carburanți. Guvernul respinge amendamentele care urmăreau temperarea creșterii accizelor și menținerea unui ritm de majorare similar celui aplicat benzinei.

Potrivit documentului, acciza la motorină ar urma să crească în perioada 2027–2029 cu aproximativ 73% față de nivelul din 2026.

Executivul justifică această evoluție prin necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare prevăzute de legislația Uniunii Europene. Autoritățile recunosc dependența transportatorilor și a producătorilor agricoli de motorină, dar susțin că sprijinul pentru aceste categorii ar trebui acordat prin programe bugetare și subvenții, nu prin păstrarea accizelor reduse.

Guvernul respinge și propunerea de restituire a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, invocând posibilitatea acordării sprijinului prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Documentul nu prezintă însă un mecanism concret de compensare, un buget alocat sau un calendar de implementare.

Executivul precizează că o majorare de 73% a accizei nu înseamnă automat o creștere identică a prețului la pompă. Prețul final este influențat și de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și marjele comerciale.

TVA pentru comenzile online din străinătate, de la zero lei

Guvernul nu susține introducerea unui plafon neimpozabil de 50 de euro pentru trimiterile poștale și menține în proiect mecanismul de aplicare a TVA pentru importurile de mică valoare începând de la zero lei.

Potrivit Executivului, măsura urmărește protejarea producătorilor autohtoni și eliminarea avantajului fiscal de care ar beneficia unele produse comandate din străinătate.

Dacă propunerea va fi adoptată, cumpărăturile online din afara țării ar putea deveni mai costisitoare în cazul coletelor care beneficiază în prezent de scutiri, în funcție de regulile finale de aplicare și de eventualele excepții.

O altă măsură susținută de autorități este introducerea accizelor pentru băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat. Guvernul afirmă că această taxare ar putea contribui atât la creșterea veniturilor bugetare, cât și la reducerea consumului excesiv de zahăr, în concordanță cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Băncile și companiile energetice nu vor primi taxe de 24–25%

În timp ce unele categorii de contribuabili ar urma să suporte impozite mai mari, Guvernul respinge propunerile unor deputați privind majorarea suplimentară a impozitării băncilor și companiilor energetice.

Executivul nu susține aplicarea unei cote de 24% sau 25% pentru instituțiile financiare, menținând în proiect impozitul de 18% pentru activitățile financiare și de asigurări.

De asemenea, autoritățile se opun impozitării cu 25% a veniturilor impozabile ale companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale.

Guvernul argumentează că o asemenea măsură ar putea reduce capacitatea operatorilor de a investi în infrastructură, inclusiv în rețele și surse regenerabile, și ar putea genera solicitări de ajustare a tarifelor reglementate.

În domeniul educației, Executivul respinge menținerea unei scutiri generale de impozit pe venit pentru instituțiile private de învățământ. Argumentul invocat este că unele instituții desfășoară activități economice generatoare de profit, iar tratamentul fiscal ar trebui să fie comparabil cu cel aplicat altor prestatori de servicii.

Câștigurile de capital și dividendele din străinătate

Guvernul nu renunță la eliminarea reducerii de 50% aplicate în prezent bazei impozabile pentru câștigurile de capital și susține taxarea acestora la cota generală de 12%.

În același timp, proiectul menține excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport deținute mai mult de trei ani.

O altă prevedere propusă vizează impozitarea cu 8% a dividendelor obținute de persoanele fizice rezidente din surse aflate în afara Republicii Moldova.

Totodată, documentul prevede aplicarea, de la 1 ianuarie 2027, a noilor valori estimate ale bunurilor imobile rezultate din evaluarea și reevaluarea generală în scop fiscal. Măsura ar viza inclusiv locuințele din localitățile rurale și terenurile agricole fără construcții.

Impactul asupra impozitului concret achitat de proprietari va depinde de valorile stabilite în urma evaluării și de cotele aplicate de autoritățile publice locale.

Taxă de viciu pentru jocurile de noroc

Printre completările incluse în document se numără și o taxă de viciu pentru jocurile de noroc.

Potrivit propunerii, persoanele fizice ar urma să achite o taxă de 6% din sumele depuse pentru participarea la jocuri, inclusiv prin platformele online. Taxa ar fi colectată în momentul depunerii banilor și nu ar fi restituită dacă participantul își retrage ulterior mijloacele fără să le utilizeze.

Separat, pentru organizatorul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat și partenerul acestuia este propusă o taxă de 25% din venitul brut aferent jocurilor online, calculat ca diferență între depuneri și câștigurile achitate.

Aceste prevederi ar modifica regimul fiscal al jocurilor de noroc, însă aplicarea lor va depinde de forma finală a legislației.

Ce facilități ar putea primi contribuabilii

Amendamentul nu conține doar majorări de taxe. Guvernul susține și unele măsuri favorabile populației.

Executivul acceptă majorarea scutirii personale majore de la 34.620 la 46.680 de lei, precum și creșterea scutirii pentru persoanele întreținute, în cazul copiilor, de la 9.900 la 11.040 de lei.

De asemenea, este susținută deducerea cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, însă nu și pentru procurarea echipamentelor sportive.

Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul susține extinderea de la 100 la 150 kWh lunar a plafonului pentru care se aplică facilitatea fiscală de scutire de TVA cu drept de deducere.

În schimb, Executivul respinge majorarea plafoanelor de consum pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 8% la gazele naturale. Autoritățile consideră că sprijinul suplimentar ar trebui acordat prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității fiscale.

Documentul mai prevede prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferențelor de tarife la gaze și energie electrică pentru locuitorii satelor Hagimus și Fârlădeni din raionul Căușeni și Hârbovăț din raionul Anenii Noi.

Facilități vamale pentru investițiile în energie regenerabilă

Guvernul susține și o facilitate pentru investitorii în energie regenerabilă, care ar permite amânarea cu până la 20 de luni, fără constituirea unei garanții, a plății datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei.

Potrivit condițiilor prevăzute în proiect, stingerea datoriei vamale ar putea avea loc dacă sunt îndeplinite cerințele stabilite, inclusiv prezentarea certificatului de racordare și confirmarea lipsei altor ajutoare financiare pentru achiziția instalațiilor.

În același timp, Executivul respinge introducerea unei taxe turistice în forma propusă de un deputat. Guvernul argumentează că mecanismele de colectare, raportare și utilizare a banilor nu sunt suficient reglementate.

Autoritățile nu susțin nici acordarea unei preferințe generale de preț de până la 15–20% pentru anumite categorii de producători autohtoni în cadrul achizițiilor publice, invocând principiile concurenței și nediscriminării.

Guvernul respinge redistribuirea suplimentară a veniturilor către primării

O altă propunere respinsă de Executiv vizează repartizarea suplimentară către bugetele satelor, comunelor și orașelor a 5% din impozitul pe venitul persoanelor juridice, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți.

Potrivit estimărilor incluse în aviz, această măsură ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei anual, iar efectul financiar ar fi distribuit între circa 870 de autorități locale.

Guvernul afirmă că reforma finanțelor publice locale trebuie corelată cu reorganizarea administrativ-teritorială și cu rezultatele alegerilor locale generale din 2027. Noile mecanisme de repartizare a veniturilor sunt avute în vedere pentru anul bugetar 2028.

În ansamblu, amendamentul la politica fiscală propune modificări care ar redistribui povara fiscală între populație, agricultori, întreprinderi și diferite sectoare economice. Unele măsuri urmăresc majorarea veniturilor bugetare și apropierea legislației de standardele europene, în timp ce altele prevăd scutiri și facilități punctuale. Forma finală a politicii fiscale va depinde de examinarea și adoptarea proiectului de către autoritățile competente.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE