În rezoluție se scrie că PE își reînnoiește apelurile, pe baza constatărilor și recomandărilor din primul și al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă și transparență a tuturor celor responsabili de frauda bancară în valoare de un miliard USD descoperită în 2014, precum și la recuperarea activelor furate.
„PE ia act de strategia privind recuperarea activelor adoptată de autoritățile din Republica Moldova, dar constată cu preocupare că ancheta în acest caz a fost efectuată într-un mod mai degrabă ineficace; subliniază necesitatea ca instanțele să nu mai renunțe la a da curs unor probe solide și să examineze cu promptitudine, în cadrul unor audieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în special cazul lui Ilan Shor.
În rezoluție se subliniază că alegerea politică constând în a salva băncile din fonduri publice a înrăutățit și mai mult pierderea gravă a încrederii în politica din Republica Moldova. De asemenea PE invită Consiliul să ia în considerare sancțiuni personale și statele membre ale UE competente să ofere sprijin anchetei.
„22. își exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a așa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune și, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenție punerii sale în aplicare, în coordonare cu Comisia, SEAE și alte organizații internaționale;
23. subliniază că este necesar să se confrunte și să se descurajeze și alte activități de criminalitate organizată, inclusiv traficul cu arme, traficul de persoane și spălarea banilor pe scară largă, îndeosebi din Rusia; evidențiază responsabilitatea judecătorilor în ceea ce privește respectarea statului de drept și subliniază că judecătorii condamnați în mod legal ar trebui să își ispășească pedepsele;
24. solicită introducerea consultării online directe a declarațiilor electronice privind bunurile aparținând persoanelor din posturile superioare ale conducerii politice și administrative, urmând exemplul Ucrainei;
25. solicită autorităților Republicii Moldova să respecte principiile internaționale și să susțină cele mai bune practici care să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă; subliniază rolul esențial al societății civile în monitorizarea punerii în aplicare a reformelor, precum și în promovarea transparenței și a responsabilității instituțiilor publice; se așteaptă, în special, ca niciun act legislativ viitor să nu reducă finanțarea națională sau externă pentru ONG-urile și organizațiile societății civile din Republica Moldova, nici să nu sporească în mod nejustificat sarcinile administrative și de raportare ale acestora; regretă că, într-un număr de cazuri, participarea cetățenilor a fost restricționată, de pildă prin respingerea de către Comisia Electorală Centrală, în martie 2018, a solicitării de organizare a unui referendum pe tema modificărilor aduse sistemului electoral;”.