În Republica Moldova vor fi create camere agricole menite să reprezinte interesele fermierilor. Proiectul, a fost votat în prima lectură de Parlament la propunerea ministerului Agriculturii.

Potrivit documentului, camerele agricole sunt organizații cu caracter consultativ, prin intermediul cărora va fi instituționalizat dialogul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe domeniile lor de competență. În același timp, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații necesare, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.

Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională. Calitatea de membru al camerei agricole va putea fi obținută de către producătorii agricoli care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil; sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis; sau cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat; sau un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară. Fermierul poate fi membru doar al unei camere agricole regionale.

Activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale. Modelul de organizare a camerelor agricole în Republica Moldova va fi unul hibrid. Pe de о parte, statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, va facilita procesul de creare și instituționalizare a camerelor agricole regionale, iar, pe de altă parte, camerele agricole vor avea autonomie totală în activitatea lor.

Opoziția BCS a criticat conceptul privind constituirea camerelor agricole. Radu Mudreac, deputat BCS a remarcat o serie de probleme grave în sectorul agricol, descriind situația ca fiind un fel de „război hibrid” a guvernării cu agricultorii și procesatorii.

”Astăzi agricultorii, procesatorii nu luptă pentru piața europeană, pentru piețele tradiționale, dar se luptă pe interior, în Republica Moldova, cu produsele din import care domină piața locală, începând de la lactate care sunt în proporție de 70-80 la sută de import, carne de pasăre avem 60-65% import, carnea de porcină – 70-80%, de bovină –circa 90%. Acestea sunt politicile din domeniu”, a remarcat Radu Mudreac.

În acest context deputatul a criticat inițiativa de creare de către minister a camerei agricole unde fiecare fermier cu o experiență mai mare de 10 ani în domeniu va fi obligat să devină membru al acesteia.

„Dar ce facem cu direcțiile agricole din raioane? Avem subdiviziuni AIPA în teritoriu. De ce mai avem nevoie de o structură suplimentară cu statut obligatoriu? Noi luăm acum bani de la AIPA ca să subvenționăm camerele agricole din teritoriu. Ca ce să facă ei?”, s-a indignat deputatul îndemnând ministerul Agriculturii să se axeze pe reîntoarcerea pieței de desfacere interne propriilor agricultori.

Anterior, Asociația „Forța fermierilor” a solicitat Parlamentului excluderea de pe ordinea de zi a proiectului de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole. Agricultorii invocă că această lege încalcă dreptul la libera asociere, ar contravine standardelor internaționale și Constituției R. Moldova. Asociația consideră că acest proiect de lege reprezint „un moft” al ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, care „încearcă să adune forțat pe toți agricultori într-un „colhoz”, denumit camera agricolă.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE