„Nu a existat un control asupra votanţilor. Unii au votat având buletinul expirat, iar ştampila de vot era pusă pe anexă, care era o simplă hârtie ce se putea detaşa foarte uşor. Alţii au votat cu paşapoarte din 1974 sau cu formulare ce înlocuiau buletinele“, ne-a spus Marinescu. „Locuitorii din Transnistria au avut la dispoziţie zece secţii de votare între care nu a existat nici un fel de coordonare. Nu existau liste, iar unii votanţi pur şi simplu au refuzat să fie înregistraţi, deşi au votat“, a explicat Marinescu.
Şi baroneasa Emma Nicholson a declarat zilele trecute pentru BBC că a constatat nereguli la procesul de vot.
Fiecare observator i-a înmânat şefului delegaţiei Parlamentului European (PE), Marianne Mikko, concluziile, iar aceasta ar fi trebuit „să negocieze“ introducerea lor în raportul final al OSCE.
„Am încercat, dar n-am putut“, le-a transmis Mikko. „Am dubii asupra acestui răspuns“, a precizat Marinescu. De altfel, Marianne Mikko a susţinut la reuniunea de miercuri, 15 aprilie a Comisiei pentru politică externă a PE (AFET) că acum „situaţia s-a normalizat în Republica Moldova“.
După reuniunea extraordinară a AFET, PE a decis să trimită la Chişinău o misiune de evaluare formată din nouă deputaţi europeni. Ioan-Mircea Paşcu a declarat pentru Cotidianul că grupul socialiştilor va trimite o misiune proprie, condusă de Jan Marinus Wiersma. „Vrem să transmitem Chişinăului că ceea ce se întâmplă este inacceptabil“, a spus Paşcu. Rezoluţia care ar fi urmat să fie prezentată săptămâna viitoare în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a fost amânată pentru luna mai.