Republica Moldova trebuie să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul populației la apeduct și canalizare. Cu cât mai multe obiective vor fi atinse, cu atât mai mult va investi UE în acest sector al RM.
Sunt concluziile și recomandările experților europeni în ceea ce privește situația din sectorul apei și canalizării din Republica Moldova, expuse în cadrul unei conferințe internaționale „Provocările din sectorul apă și canalizare în Republica Moldova”, desfășurată la Chișinău, se arată într-un comunicat de presă al SA ”Apă-Canal Chișinău”.
„Republica Moldova a fost examinată de un grup de experți care au rămas îngrijorați de nivelul scăzut al accesului la apă potabilă. Dreptul la apă nu trebuie să fie gratuit, dar prețul oricum trebuie să fie rezonabil, astfel ca și cei săraci să poată să-și permită să plătească pentru acest drept. La fel și locul apei trebuie să fie accesibil.
Dacă omul nu are bani, aceasta nu înseamnă că trebuie să fie exclus din grupul de oameni care au acces la apă și canalizare”, a declarat raportorul special al ONU privind dreptul omului la apă potabilă de calitate și canalizare, Catarina Albuquerque.
Totodată, experții atrag atenția asupra faptului că Uniunea Europeană oferă fonduri Republicii Moldova pentru sectorul dat, dar în cazul în care obiectivele propuse nu vor fi realizate, investițiile nu vor mai veni.
„Bugetul oferit de UE se bazează pe extinderea canalizării, descentralizarea sistemului de apă și canalizare. Dacă obiectivele vor fi realizate, atunci banii vor continua să fie transferați în bugetul Republicii Moldova. UE poate oferi mai mulți bani, dar capacitatea de absorbție este limitată uneori. Vrem să transferăm mai mulți bani, dar trebuie să fie atinse mai multe obiective”, susțin experții.
„Dacă în 2000-2009 în acest domeniu au fost implementate proiecte in valoare de 31 mil. euro, în ultimii doi ani (2010-2012), au fost aduse investiții în valoare de 114 mil. euro, iar circa 136 de apeducte au fost finanțate din bani publici. Aceste date ne bucură, dar în același timp ele denotă că sîntem doar la început. În Moldova mai mult de jumătate din populație consumă apă necalitativă”, a declarat premierul Vlad Filat, prezent la eveniment.
La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Șalaru, a declarat că 45% din populaţia ţării nu au acces la sisteme de calitate de aprovizionare cu apă potabilă, iar 65% - la sisteme de canalizare.
Suma totală cheltuită în sectorul aprovizionării cu apă și canalizare din Moldova, pe parcursul ultimilor cinci ani (2008 – 2012), constituie doar 120 de milioane de euro în total, cu o distribuţie între sursele interne şi cele străine înclinată înspre contribuţia donatorilor străini. Distribuţia medie a finanţelor dintre sursele interne şi străine constituie aproximativ 32% şi, respectiv, 68%.
Volumul apei de suprafaţă din Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde metri cubi/an. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice ale RM sunt estimate la 3,4 milioane metri cubi din care 2,1 milioane metri cubi sunt aprobate de Rezerva de Stat, din care 2 milioane metri cubi sunt rezervate pentru folosinţa gospodăriilor casnice.
Disponibilitatea actuală a apei în Moldova se limitează probabil la aproximativ 500 de metri cubi pe cap de locuitor pe an sau mai puţin, ceea ce plasează Moldova drept ţară sub stresul „apei insuficiente”, iar insuficienţa de apă poate fi afectată în continuare de schimbarea climei.
Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 de metri cubi pe cap de locuitor pe an drept nivel sigur de disponibilitatea a apei dulci regenerabile.
La un nivel mai jos de această cifră, o ţară poate începe să se confrunte cu stresul de apă periodic sau permanent. La un nivel mai jos de 1000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an insuficienţa apei începe să împiedice dezvoltarea economică, dar şi sănătatea şi bunăstarea oamenilor.
La un nivel mai jos de 500 de metri cubi pe cap de locuitor pe an, ţara se confruntă cu insuficienţa certă de apă care afectează capacitatea de creştere economică a acesteia.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE