Moldova are de ales între Rusia și Europa

R. Moldova rămâne a fi o zonă gri: Rusia și Uniunea Europeană încearcă să nu piardă niciodată controlul total asupra ei. Aceasta pendulare între Est și Vest se reflectă cel mai bine în relațiile cu România. Nu întâmplător, campania electorală a dus și la răcirea accentuată a relațiilor cu autoritățile de la București din cauza incidentelor de la frontieră. Aproape 300 de cetățeni români/UE au fost întorși din drum sub diverse pretexte, obligând Romănia să reacționeze public, cerând încetarea abuzurilor. Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru relații externe și relații de bună vecinătate, Benita Ferrero Waldner, a declarat ă Bruxelles-ul urmărește atent situația.

Mesajul Comisiei Europene a apărut la numai o zi după ce premierul moldovean, Zinaida Greceanâi, a declarat că restricțiile de la graniță nu pot fi considerate abuzuri: "Organele competente au avut motive bine întemeiate pentru a nu permite accesul acestor cetățeni pe teritoriul național".

Potrivit tuturor acordurilor în vigoare, cetățenii români nu au nevoie decât de pașaport pentru a intra în R. Moldova. Dar nu la acordurile respective s-a referit primul-ministru moldovean. "Bruxelles-ul știe foarte bine", susține doamna Greceanâi, că România "se implică în treburile interne ale țării noastre". Bucureștiul a negat acuzatiile.

Toate partidele semnificative pe scena politică din țară își declară de câțiva ani dorința de integrare sau măcar de apropiere de Uniunea Europeană. Demersurile în această direcție prin semnarea unui plan de acțiune cu Bruxelles-ul au fost declanșate în 2004 chiar de Partidul Comuniștilor al actualului președinte, Vladimir Voronin. Ceea ce nu înseamnă că acest partid a dovedit consecvența în acest parcurs, ci doar că a reacționat în fața unui anumit context internațional. Revoluția Portocalie din Ucraina și Revoluția Trandafirilor din Georgia au încurajat o schimbare de macaz și la Chișinău. Aceasta, cu atât mai mult cu cât presiunea publică a devenit, la rândul ei, mai puternică în favoarea Uniunii Europene.

O treime din populația de aproape 3 mil de locuitori lucrează în spațiul comunitar, cu acte sau nu, iar banii trimiși de acești oameni acasă ajung până la 25% din produsul intern brut al țării. Este semnificativ faptul că moldovenii se arată favorabili în proporție de 65% integrării în Uniunea Europeană, dar că aproape 50% din ei se opun unei eventuale aderări la NATO. Această pendulare între Est și Vest se reflectă cel mai bine în relațiile cu România, care a sprijinit constant apropierea R. Moldova de Bruxelles.

În mijlocul zgomotului electoral făcut de o mulțime de partide, multe cu nume asemănătoare, două gesturi majore ale președintelui Voronin au radicalizat mesajele proeuropene ale principalelor formațiuni de opoziție. La 18 martie, președintele în exercițiu a semnat la Moscova, alături de președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev, și alături de liderul transnistrean, Igor Smirnov, o declarație comună pregătită de Rusia, care răstoarnă inclusiv viziunea declarată a Moldovei de până acum. Prevederea-cheie se referă la transformarea trupelor rusești din Transnistria în trupe de menținere a păcii sub egida OSCE.

În R. Moldova alegerile parlamentare au loc pe data de 5 aprilie. Noul parlament va alege un nou președinte, iar Vladimir Voronin de la Partidul Comuniștilor va fi înlocuit.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Tariful la gaz va rămâne neschimbat, iar importurile de energie...

Competențe sporite pentru ARBI – Mecanismul de confiscare a bunurilor...

Sancţiuni mai dure pentru instituţiile media şi platformele online, care...

Instituțiile statului cu bugete mai mari în 2025 – Unde vor...

Eșec pentru autorități – Ratarea achizițiilor de gaze, la prețuri...

Justiția moldovenească pune punct în dosarul lui Ilan Șor –...