E trecut de miezul nopții. E târziu, dar nu mă încumet să mă culc, trebuie să scriu interviul realizat cu VIP-ul acestei săptămâni. Mă așez atent pe scaunul de lângă geam și cu o lumină plâpândă ce licără pe masă încep să-mi adun gândurile și să scriu cu mult drag interviul celui care a făcut istorie. VIP-ul acestei săptămâni, Mircea Snegur, primul președinte al R. Moldova (1990-1996) a demonstrat pe parcursul anilor că nu este doar o persoană carismatică și puternică, dar și foarte interesantă. Galant, impunător și glumeț, Mircea Snegur, a vizitat sediul redacției Politik, unde am realizat interviul. Aici am discutat, într-o atmosferă calmă și plină de solemnitate, despre noua coaliție formată din cele 4 partide politice de opoziție. Am aflat cum vede un ex-președinte portretul - robot al viitorului președinte al R. Moldova, am aflat care sunt regretele sale, cu ce se ocupă acum, după ce a plecat definitiv din politică și unde își petrece vacanța de vară. Dacă sunteți curioși să aflați și alte detalii vă îndemn să citiți interviul de mai jos.  
1. Ce părere aveți despre noua coaliție formată dintre cele patru partide de opoziție?
Consider că cele 4 formațiuni politice au procedat corect pentru că astfel vor putea forma organele de conducere a Parlamentului, Guvernului. Pot să-și asume marea responsabilitate pentru guvernarea țării în această criză. Eu pun mari speranțe în această coaliție pentru că este o echipă de profesioniști, de politicieni tineri cu experiență și cu mare dorință și elan de a produce schimbarea. Eu cred, coaliția este în stare să guverneze țara bine, să o scoată din criza economică și să o pregătească pentru noi mișcări. Dar cu o singură condiție: ca aceste declarații de unitate în gândire și acțiuni să se păstreze până la sfârșitul mandatului, or experiența arată că dacă pe parcurs apar careva fisuri, ambiții, trădări, atunci coaliția este sortită eșecului. V-o spun în cunoștiință de cauză și din experiența personală având în vedere Alianța pentru Democrație și Reforme creată în urma alegerilor parlamentare din 1998. Eu nu vreau să presupun nimic, chiar mă rog ca totul să fie bine, doar atenționez că totul e posibil, de aceea liderii trebuie să fie mai atenți și să elimine de la început orice premisă ce ar duce la discuții inutile. Trebuie să recunoaștem, lor le revine o sarcină foarte grea.
2. Credeți în schimbările esențiale pe care le promite noua coaliție formată din PL, PLDM, AMN și PDM?
Eu cred în schimbările pe care le promite coaliția nou formată pentru că în acest caz doresc să inspir optimism tuturor. Fără optimism și fără o speranță, o încredere în forțele acestei coaliții nu avem sorți de izbândă. Ei au tot ce se cuvine pentru aceasta. Ei au voință politică, au dragoste de țara noastră, sunt pro europeni, pro integrare europeană, au rațiune, cunoștințe multidimensionale. Eu sunt convins că promisiunile pe care ei le fac le vor duce la bun sfârșit.  
3. Care este riscul ca acest blocaj politic dintre opoziție și partidul comuniștilor să nu fie depășit?
Îmi vine greu să mă exprim pentru că nu cunosc prea bine ce se face în tabăra comuniștilor. Dar, în mod normal, ar trebui să se termine cu bine și să fie ales președintele, dacă comuniștii vor fi consecvenți, aici mă refer la declarațiile după primele alegeri parlamentare despre necesitatea stabilității, despre necesitatea guvernării țării, condițiile de criză, interesele societății mai presus decât interesele personale și de partid, așa ar trebui să fie: consecvenți și, atunci, nu mai încape îndoială că ei ar trebui să fie de acord. Trebuie să fie votat președintele, în caz contrar, cred că criza economică se va aprofunda, pentru că ar putea fi alegeri anticipate în 2010.
4. Cum definiți clasa politică din R. Moldova?
Aș vrea să o încep cu clasa politică de la începutul anilor 1990 din care am făcut și eu parte și spun că forțele democratice de la începuturi au fost nu numai pline de romantism, dar și de niște acțiuni concrete. Actual s-ar părea că se prefigurează o clarificare în spectrul politic, extrema stângă Partidul Comuniștilor, stângă-centru Partidul Democrat, iar pe partea dreaptă consider că este nevoie de o unificare. Apropo, până a pleca eu din politică am adunat pe partea dreaptă a eșichierului politic 11 formațiuni politice în una singură și numai după aceasta le-am spus să preia conducerea. Eu spun că pe partea dreaptă se cere o unificare pentru că PL, PLDM, AMN sunt partide cu aceleași viziuni, năzuințe și nu e bine să intervină descensiuni între ele. Ar fi bine să revină la ceea ce am pornit noi pentru a se produce unificarea, or aceasta, în primul rând este necesar pentru electorat. Pentru că atunci ei ar fi nevoiți să aleagă între stânga și dreapta, între comuniști și partidul liberal sau cum se va numi. Eu cred că dacă totul va fi bine, dacă se va demonstra compatibilitatea între lideri, formațiuni politice, între experții delegați de ei, atunci și cadrul politic ar fi unul logic prin unificarea forțelor.   
5. Cum vedeți portretul – robot al viitorului președinte al Moldovei?
În primul rând, președintele țării trebuie să fie un președinte al tuturor cetățenilor. Pe perioada președinției, chiar dacă este ales ca lider de partid, el trebuie să-și suspende mandatul și să fie neutru. Să fie un împăciuitor al tuturor ramurilor puterii, să fie în așa mod încât ele să poată funcționa într-o singură direcție, într-un singur gând. Să poată evita sciziunile, să-i poată aduce pe toți la masa de tratative, să-i convoace, nu în stilul actual, dar și să-i asculte, să discute. Un președinte care ar fi deschis pentru toată lumea, care nu ar activa conform unei agende stricte, trebuie să aibă și abateri, dacă vine un profesor, un om simplu să nu-i spună că nu poate să-l primească pentru că nu are programare. El trebuie să fie simplu pentru că astfel ar deveni o personalitate a tuturor. Eu doresc să revenim la vechea modalitate, care a fost în 1991, adică președintele să fie ales de către întreg poporul.
Bineînțeles că trebuie să fie un profesionist, să cunoască toate domeniile pentru că toți liderii încearcă să se expună, să se dea cu părerea, dar ascultați când vorbesc unii lideri din noua coaliție, cel puțin doi dintre ei, care nu vreau să le dau numele, ți-i mai mare dragul să îi asculți. Trebuie să aibă cunoștințe profunde și dacă nu cunoaște cel puțin una din cele 2 limbi străine ar fi bine să studieze. În rest, foarte important este cum își va alege echipa de consilieri profesioniști, nu doar cunoștințe, prieteni, care pot să-i dea sfaturi bune.  
6. Care sunt regretele Dvs. din timpul carierei politice?
Noi am activat în niște condiții cu totul diferite, dificile, de aceea, eu, consider că, la modul general, noi am făcut ceea ce am putut pentru a crea o bază trainică pentru mișcarea înainte pe calea democratizării societății, pe calea reformelor economice, pe calea integrării europene. Nu e corect că se vorbește astăzi că s-a început a discuta de integrarea europeană odată cu venirea comuniștilor la putere. Când au venit ei la putere au găsit țara în componența tuturor organismelor internaționale. Aceste idei, care astăzi necesită aprofundare și lărgire, au fost promovate și atunci în niște condiții mult mai stricte. Așa că dacă vorbim de regrete atunci pot spune că astăzi se vede că promovarea cursului la liberalizarea pieței, la economia de piață, a început brusc odată cu începerea procesului în Federația Rusă și odată ce au declarat ei acest lucru, am făcut și noi la fel la 2 ianuarie 1992, or e clar că piața liberă poate fi eficace în condițiile proprietății private. Nu am reușit prea bine nici cu reforma agrară, odată cu parcelarizarea terenurilor, în lipsa infrastructurii de producere pentru o agricultură pentru terenuri relativ mai mici. Era o perioadă de tranziție, care s-a produs fără noi, începând cu anul 1997, astfel, din infrastructura care era nu a mai rămas nimic, depozitele, brigărizile de tractoare au dispărut, țăranul rămânând numai cu pământul. Un alt regret este conflictul de la Nistru care nu a putut fi evitat pentru că era greu să stăm în fața celor care dirijau acest conflict de la Moscova, dar unica alinare este că am reușit să-l stingem relativ repede comparativ cu alte focare din URSS.
7. Care a fost grupul de experți participanţi la fondarea Declaraţiei de Independență adoptată la 27 august 1991?
Au fost experți de la Președinție, de la Prezidiul Parlamentului, dar cei care au contribuit cel mai mult au fost deputații Vasile Nedelciuc și Valeriu Matei. După aceea, toți ne-am dat cu părerea, dar bazele au fost puse de acești doi specialiști.
Cu această ocazie vreau să felicit toți cetățenii cu aniversarea proclamării independenței R. Moldova, ca de fiecare dată, doresc să le inspir cetățenilor optimism și să nu-și piardă încrederea. Sunt ferm convins, ceea ce s-a decis la 27 august 1991 când Parlamentul și marea adunare de oameni din Piața Marii Adunări Naționale au decis independența a fost un pas foarte corect și acum trebuie să ne mobilizăm toate eforturile pentru a impulsiona integrarea europeană.
8. La ce-a de-a 15 aniversare a Constituției R. Moldova ați spus că Legea Supremă are nevoie de o revizuire, la ce v-ați referit?
Mai multe aspecte sunt de revizuit, în special m-am referit la alegerea președintelui de către întreg poporul, de necesitatea accesului liber al cetățeanului la Curtea Constituțională pentru că în cadrul actualei legislații accesul cetățeanului se termină la Curtea Supremă de Justiție. Dacă nu i se face dreptate se duce la CEDO, mai nou aceasta este o modă. Eu susțin această idee de mai mulți ani, dar nu a fost încă acceptată. Pentru ce să meargă omul prin Europa? Au trecut mulți ani, 15 ani și s-au produs multe schimbări în societatea noastră în plan social, cultural, politic, dar și diverse modificări pe arena politică externă, care, evident, presupun și modificări în Constituție.
9. V-ar plăcea să vă mai implicați activ în politică?
Nu, pentru că fiecare implicare are rostul ei și este bine ca implicarea în politică să fie la timpul și locul potrivit. Dacă am fost solicitat în acea perioadă înseamnă că așa a trebuit să fie. Pe urmă, dacă nu am mai obținut un mandat înseamnă că am fost pus în situația să respect această alegere a poporului și să declar atunci că ,cel puțin, la postul de președinte nu voi mai candida niciodată. Am mai rămas puțin în politică cu scopul de a unifica forțele de orientare democratică și atunci am spus că mi-am îndeplinit cel puțin două misiuni pentru societate. Am contribuit activ pentru societate și am coordonat proclamarea independenței și crearea statului și am contribuit la unificarea forțelor democratice.  
10. Ați plecat definitiv de pe arena politică de 4 ani, din 2005, ce face Mircea Snegur acum?
În primul rând sunt preocupat de scrierea memoriilor, pentru că eu consider că e bine ca lumea să cunoască toată această istorie nouă a R. Moldova din prima sursă. Scriu despre toată perioada mea de la naștere până la ziua de azi, analizez toate documentele din perioada politică în care am activat, memoriile mele propriu-zise care se completează cu evenimentele și cu aspecte concrete care au avut loc. Două volume au văzut deja lumina tiparului la cel de al treilea lucrez acum, este o activitate cotidiană, pentru că o jumătate de zi sunt preocupat de aceasta. Acum sunt mai mult cu familia care nu a avut parte de mine deloc. De la vârsta de 23 de ani, când am fost ales președinte de colhoz până în 1996 când am plecat de la președinție, am fost mereu în posturi de responsabilitate. În rest, citesc, mă informez despre tot ce se întâmplă azi. În sfârșit pot să-mi satisfac pasiunea mea de a privi emisiunile sportive, de fotbal, sunt un mare pasionat de acest sport. Sunt președintele Consiliului de tutelă al echipei Zimbru, al cărui susținător sunt de peste jumătate de secol. Merg la fazendă unde îmi place să lucrez pentru că sunt un savant în agricultură, îmi place să experimentez. Mă bucur de viață, mă interesez de evenimentele care au loc în societate.     
11. Ce fac membrii familiei Snegur, cu ce se ocupă?
Soția mea, Georgeta este pensionară, are grijă de noi să ne prepare bucate gustoase, are o florărie mare, se ocupă de nepotul Mircea. Fiica mea, Natalia, care a fost în ultimul timp ambasadoare la Stockholm a fost rechemată după alegerile din 5 aprilie și se află acasă. Fiul, Vitalie, locuiește la București este angajatul unei mari coampanii.
12. Unde obișnuiți să vă petreceți concediul de vară? 
În ultimii ani obișnuim să mergem la marea Moartă, pentru tratament, sau copii ne fac surprize și călătorim peste hotarele țării.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE