Ministerul Educației vine cu o reacție față de acuzațiile liberalilor lansate ieri, cu privire la excluderea istoriei românilor din lista examenelor de stat la absolvirea gimnaziului. Prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanții Ministerului își exprimă regretul că aceste acuzații au un caracter politic și explică că a treia disciplină din setul de examene se schimbă, de regulă, o dată la doi ani.
„La absolvirea gimnaziului, elevii susțin trei examene (elevii din școlile alolingve susțin un examen suplimentar la limba română). Două dintre disciplinele de examen sînt limba de instruire și matematica, iar În ultimele două sesiuni de examene, la absolvirea treptei gimnaziale, al treilea examen a fost Istoria românilor și universală. Pentru sesiunea 2014, a treia disciplină este limba străină”, se arată în comunicat.
În același timp, funcționarii Ministerului Educației explică faptul că aceasta nu înseamnă că Istoria Românilor este mai puţin importantă, ci doar reprezintă metoda prin care Ministerul Educaţiei se asigură că şi altor discipline din planul cadru elevii şi profesorii le asigură aceeaşi atenţie. În același timp, se menționează că istoriei i se acordă importanţa cuvenită „prin aceea că ea constituie o disciplină obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat pentru elevii de la profilul umanist”.
„Este surprinzător că aceiaşi politicieni, care se opun – populist şi demagogic – măsurilor întreprinse pentru desfăşurarea corectă a examenelor, insistă că păstrarea examenului conduce la îmbunătăţirea rezultatelor. În acelaşi timp, este regretabil că ei preferă să politizeze un aspect pur tehnic prin care Ministerul Educaţiei încearcă să asigure o educaţie de calitate şi induc voit în eroare opinia publică prin declarații inflamante. Istoria românilor și universală este disciplină obligatorie în planul cadru pentru gimnaziu şi nu este nici mai mult, nici mai puţin importantă decît Geografia, Fizica, sau Chimia”, mai conține comunicatul.
În context, se apelează la discreția specialiştilor cu privire la deciziile din educaţie şi la evitarea ingerinţei politicului în acest sector.