Deputatul PAS, Vasile Grădinaru a prezentat principalele prevederi ale noului Cod al Parlamentului, care urmează să înlocuiască Regulamentul legislativ în vigoare din 1996. Documentul vine cu schimbări importante menite să disciplineze activitatea deputaților și să prevină practicile politice controversate.
Una dintre cele mai importante prevederi vizează combaterea traseismului politic. Potrivit deputatului, noul Cod introduce restricții clare pentru deputații care părăsesc o fracțiune. Aceștia nu vor mai putea crea noi fracțiuni parlamentare decât dacă acestea sunt formate în baza aceluiași partid. În caz contrar, ei vor activa ca deputați neafiliați, fără dreptul de a participa la structurile de conducere ale Parlamentului.
„Să întreprindem măsuri de prevenire a traseismului politic. Astfel, cei care se rup dintr-o fracțiune și încearcă să constituie o altă fracțiune – acest drept va fi limitat”, a declarat Grădinaru.
Un alt capitol important ține de organizarea dezbaterilor în plen. Deputatul a criticat faptul că, în actuala legislatură, moțiunile simple sunt discutate ore în șir, dar deseori fără legătură cu subiectul.
„Avem situații în care întrebările și discursurile nu au nicio treabă cu subiectul. Oamenii uneori uită pentru ce au ieșit la tribună”, a spus acesta.
Pentru a evita astfel de situații, noul Cod prevede ca dezbaterile să fie strict legate de tema proiectului discutat. Totodată, durata intervențiilor va fi redusă: de la 7 la 5 minute pentru fracțiuni și de la 5 la 3 minute pentru deputați. Declarațiile pe marginea subiectelor vor fi, de asemenea, limitate la 5 minute.
În plus, se introduce un cadru temporal clar pentru dezbateri – 60 de minute pentru fiecare proiect de lege, cu posibilitatea de extindere în anumite condiții.
O altă noutate este instituirea „orei Guvernului”, care va avea loc cel puțin o dată pe lună. În cadrul acesteia, miniștrii vor fi invitați în Parlament pentru discuții tematice.
„Am stabilit ora Guvernului, unde va fi invitat un ministru și se va discuta exclusiv pe acel subiect”, a precizat deputatul.
De asemenea, Codul introduce „ziua opoziției”, un mecanism prin care proiectele inițiate de opoziție vor fi discutate prioritar în plen.
Nu în ultimul rând, documentul stabilește o oră fixă pentru votarea proiectelor, astfel încât cetățenii și presa să poată urmări mai ușor procesul decizional.
O altă prevedere se referă la suspendarea mandatului Președintelui Parlamentului atunci când acesta exercită interimatul funcției de șef al statului, situație care până acum nu era reglementată explicit.
Documentul introduce și jurământul deputaților ca element obligatoriu de legitimare a mandatului. Refuzul de a depune jurământul se constată public de președintele ședinței.
În privința procedurii legislative, proiectul propune examinarea în mod prioritar a proiectelor care transpun legislația europeană, în contextul în care în 2026 Parlamentul urmează să examineze 313 proiecte legate de aderarea la UE.
Proiectul introduce o serie de modificări privind comportamentul deputaților și sancțiunile aplicabile acestora.
Una dintre principalele noutăți este crearea unei Comisii de etică, care va examina comportamentele „degradante” ale deputaților și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea situației. Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat că aceasta va fi creată inclusiv pentru „iepurașii care ne fac de râs” — referindu-se la deputații al căror comportament afectează imaginea instituției.
Proiectul prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor: președintele ședinței poate întrerupe transmisia în direct sau chiar suspenda ședința dacă un deputat folosește un limbaj calomnios, rasist sau xenofob ori perturbă dezbaterile. De asemenea, deputații pot fi excluși din delegațiile parlamentare internaționale pentru comportament necorespunzător, încălcarea normelor de protocol sau nerespectarea legislației statului-gazdă — sancțiuni care pot fi aplicate pentru până la un an.
Documentul reglementează și condițiile în care mandatul unui deputat poate fi ridicat forțat: în caz de ineligibilitate, imposibilitate de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de patru luni consecutive sau absență nemotivată de la activitatea parlamentară mai mult de patru luni. Deputatul devine ineligibil în situații precum condamnarea pentru infracțiuni cu intenție, pierderea cetățeniei, încălcarea regimului conflictului de interese sau confiscarea averii nejustificate. În anumite cazuri, ridicarea mandatului se face de drept, iar în altele, la cererea Autorității Naționale de Integritate, Parlamentul decide prin vot majoritar.
Fracțiunile parlamentare ale opoziției – Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, grupul „Alternativa”, Partidul Nostru și Democrația Acasă critică proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului.
Într-o declarație consolidată, adresată partenerilor externi, opoziția susține că documentul, în forma actuală, „nu întrunește condițiile unui consens politic” și nu poate fi susținut, întrucât ar conține prevederi ce contravin standardelor constituționale și europene.
Critici privind „controlul majorității”
Potrivit opoziției, una dintre cele mai grave probleme este posibilitatea ca regulile parlamentare să fie modificate „la discreția majorității”, fără o majoritate calificată și fără acordul opoziției.
De asemenea, este criticată intenția ca noile prevederi să intre în vigoare imediat, ceea ce ar permite partidului aflat la guvernare să beneficieze direct de modificările propuse.
„Este inadmisibil ca regulile jocului să fie schimbate în timpul jocului și în favoarea unei singure forțe politice”, susțin autorii declarației.
Limitarea drepturilor deputaților
Fracțiunile opoziției acuză că proiectul introduce restricții asupra exercitării mandatului de deputat, inclusiv prin:
limitarea timpului de luare a cuvântului, condiționarea inițiativelor legislative, restrângerea mecanismelor de control parlamentar.
În opinia acestora, astfel de măsuri ar afecta direct echilibrul dintre majoritate și opoziție și ar reduce calitatea dezbaterilor parlamentare.
Îngrijorări privind transparența și rolul mass-media
Un alt punct sensibil vizează extinderea atribuțiilor Biroului permanent în ceea ce privește accesul presei la ședințele organelor de lucru ale Parlamentului. Opoziția avertizează că formulările actuale ar putea permite limitarea caracterului public al activității legislative.
„Există riscul ca majoritatea să controleze accesul mass-media, ceea ce ar afecta transparența procesului decizional”, se arată în poziția comună.
Puteri sporite pentru președintele Parlamentului
Proiectul este criticat și pentru atribuțiile extinse acordate președintelui Parlamentului, care, potrivit opoziției, ar putea interveni excesiv în activitatea comisiilor, ar putea aplica sancțiuni deputaților și chiar influența dezbaterile din plen.
Fracțiunile cer introducerea unor garanții clare de neutralitate și mecanisme de contestare a deciziilor acestuia.
Propuneri de modificare și apel la dialog
În vederea reluării dialogului, opoziția solicită revizuirea mai multor articole din proiect, inclusiv:
eliminarea prevederilor care permit schimbări procedurale ad-hoc,
limitarea atribuțiilor președintelui Parlamentului,
asigurarea accesului liber al mass-media,
introducerea unor mecanisme de consens în stabilirea ordinii de zi.
Totodată, opoziția face trimitere la recomandările Comisia de la Veneția, care ar prevedea necesitatea unui vot cu majoritate calificată pentru deciziile procedurale importante.
Documentul a fost consultat public cu fracțiunile parlamentare și cu societatea civilă. Principala obiecție a vizat capitolul privind raporturile Parlamentului cu autoritățile administrației publice locale, capitol care a fost exclus din varianta înregistrată. După înregistrare, urmează consultări publice suplimentare, separate pe capitole. Se examinează și posibilitatea comasării, în a doua lectură, cu proiectul privind statutul, conduita și etica deputatului.


