Cele mai multe cercetări din comunicarea nonverbală arată că oamenii pot produce aproximativ 700 000 de semnale fizice diferite. Fața umană are capacitatea de a produce 250 000 de expresii. Iar mușchii faciali- aproximativ 20 000 de expresii faciale. Prin analiza naturei non-verbale, emoționale, unii psihologi care și-au dedicat o bună parte din viața studierii fizionomiei umane, au concluzionat că trăsăturile feței spun multe despre caracterul fiecărei persoane, inclusiv recunoașterea expresiilor faciale conștiente și inconștiente care sugerează minciuna.
Cu toții avem oroare de minciuni, dar oricum mințim. Mai mult decât atât, mințim de mai multe ori pe zi. Prezentă în relaţiile umane, minciuna este considerată de unii ceva îngrozitor, în timp ce alţii, dimpotrivă, o tolerează, atrăgând atenţia asupra faptului că, uneori, adevărul poate fi folosit ca armă a cruzimii, consideră Paul Ekman. Fiind profesor de psihologie la University of California Medical School în San Francisco acesta este un specialist în problema expresiei emoţiilor şi a minciunii, autor a numeroase cărţi pe aceste teme.
Paul Ekman s-a ocupat de studiul mimicii umane şi rolul acesteia în transmiterea emoţiilor şi diverselor mesaje cu rol informativ sau persuasiv. El a constatat că oriunde în lume expresiile faciale pentru diferite tipuri de sentimente sunt aceleaşi şi pot fi interpretate uniform în orice colţ al continentelor pentru că orice figură umană are acelaşi număr de muşchi care contribuie la exprimarea unei anumite stări. Prin intermediul mimicii faciale se pot exprima o gamă imensă de sentimente precum bucuria, teama, scepticismul, descumpănirea, indiferenţa, compasiunea etc.
Faţa este folosită mai des decât orice altă parte a trupului pentru a camufla minciuna. Noi utilizăm zâmbetul, încuviinţarea din cap şi clipitul în încercarea de a masca minciuna, dar, din nefericire pentru noi, semnalele trupului spun adevărul, lipseşte deci concordanţa dintre gesturile trupului şi semnalele noastre faciale. Studierea semnalelor faciale este în sine o artă.
În lucrarea sa Minciunile adulților. Indicii ale înșelătoriei în căsnicie, afaceri și politică descrie foarte amănunțit mimica minciunii. Din analiza decalajului care există între ceea ce spunem și ceea ce noi credem, Ekman a devenit interesat de minciună, propunându-și să dezvolte un detector vizual al minciunii.
Există 19 variante de zâmbet dintre care 18 nu sunt autentice, ci folosite drept măşti – de pildă zâmbete ce ascund deranjul, politeţea, teama, zâmbetul forţat, zâmbetul de contemplare, cel pe care îl ai când te simți îngrozitor.
În figurile 1-12 Ekman a prezentat ce exprimă mimica facială și cum arată zâmbetul autentic.
Zâmbetul autentic, numit grimasa Duchenne, implică ridicarea colţurilor gurii, ochii închişi parţial, apariţia unor riduri la colţurile ochilor, deplasarea obrajilor în sus.
Diverse emoţii redate prin intermediul expresiei faciale
Zâmbetul fals, poate fi decodat prin indicii, cum ar fi de exemplu, durata. S-a constat că zâmbetele contrafăcute durează mult mai mult decât cele sincere, care apar în mod spontan. Simetria ne poate da un indiciu: un zâmbet simetric (pe ambele părți ale feței) poate fi unul fals sau unul adevărat, însă un zâmbet asimetric este clar unul contrafăcut. Zâmbetul fals este trădat de partea de sus a feţei.
Pentru a detecta o persoană care minte avem nevoie de o memorie bună. În acest sens, poţi observă gesturile exagerate sau o schimbare a tonului, coerența și spontaneitatea informațiilor.
„Expresiile faciale subtile sunt cauzate de mici mișcări inconștiente ale mușchilor faciali”, susține psihologul Mark Frank, "iar aceste micro-mișcări, atunci când sunt produse de emoții, sunt aproape imposibil de controlat”.
Paul Ekman și colegul său Wallace Friesen au creat un sistem de numerotare a acestor mișcări minuscule: de exemplu, ridicarea sprâncenelor este 1, coborârea lor- 2, strângerea lor una spre cealaltă- 3, 4, ridicarea pleoapelor, ș.a.m.d. Pe baza cercetării lor, Frank a reușit identificarea și a izolat mișcările specifice și uneori involuntare ale celor 44 de muchi faciali, mișcări legate de frică, neânredere, tensiune și alte emoții care apar atunci când minți. Apoi a dezvoltat un program de calculator care automatiza procesul de numerotare al lui Ekman, făcând posibilă identificarea automată a fiecărei expresii faciale, inclusiv a acelora pe care persoana în cauză încearcă să le ascundă, plecând de la interviuri înregistrate video. Acest sistem s-a dovedit eficient în identificarea suspecților care mințeau încât serviciile lui Frank au fost solicitate de către poliția din Los Angeles, Departamentul de Securitate Natională a SUA, etc.
Literatură:
S. Bigeard Le langage des émotions;
P. Collett Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile oamenilor din acțiunile lor;
P. Ekman Minciunile adulților. Indicii ale înșelătoriei în căsnicie, afaceri și politică, 1986;
J.M. Sutter Le mensonge chez l'enfant, Paris, 1956;
C. Baciu Dimensiuni psihologice ale limbajului educaţional, EDICT - Revista educaţiei, nr. 7/2004 ;
M. Stroe Comunicarea nonverbală în afaceri: Expresiile faciale;
P. Ekman Facial Expresion // American Psychologist nr.48, 1993;

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE