Situaţia privind libertatea presei s-a ameliorat în ultimul an, totuşi, jurnaliştii din Republica Moldova continuă să se confrunte cu un şir de probleme.
Luni, 3 mai, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, jurnaliştii au organizat un miting în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, la care a participat şi premierul Vlad Filat. Vlad Filat a spus că un obiectiv al Guvernului este crearea condiţiilor optime pentru ca jurnaliştii să se poate manifesta liber şi să-şi exercite meseria într-o manieră profesionistă, astfel încât cetăţenii să fie informaţi, dar nu manipulaţi. Premierul i-a îndemnat pe jurnalişti să continue să monitorizeze activitatea puterii, dar să nu uite nici de opoziţie. 
„Principalul este să consolidăm instituţiile de presă şi să vedem care este rostul şi rolul jurnaliştilor în societate”, a menţionat preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, Valeriu Saharneanu, adăugând că totuşi situaţia s-a schimbat spre bine faţă de anul trecut. El a declarat că vor fi făcute demersuri către guvernare, pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale jurnaliştilor, şi ca procesul democratic să devină ireversibil. 
În cadrul evenimentului a fost prezentat şi un memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova, care împarte situaţia libertăţii presei în Moldova, în perioada 3 mai 2009 - 3 mai 2010, în două intervale de timp: până şi după alegerile anticipate din 29 iulie 2009.
În prima perioadă, putem vorbi despre declinul grav al mass-media autohtone. Comportamentul acesteia, dar şi a puterii faţă de „câinele de pază al societăţii” în perioada campaniilor electorale din anul trecut, precum şi în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a demonstrat disfuncţii serioase la capitolul exerciţiu liber al dreptului la exprimare şi informare; independenţă şi libertatea presei faţă de orice influenţă a politicului, faţă de cenzură şi autocenzură; integritate şi respect faţă de lege din partea instituţiilor statului, dar şi din partea presei etc, se menţionează în memoriu.
Simptomatic a fost comportamentul instituţiilor mass media publice, în deosebi al IPNA Compania „Teleradio Moldova” şi al organului de reglementare în audiovizual – Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). Rapoarte naţionale şi internaţionale au semnalat grave abateri de la normele legale ale serviciului de radiodifuziune public, iar CCA, care este garant al interesului public şi are menirea de a coordona activitatea audiovizuală, şi-a exercitat autoritatea ca un organ atrofic.
În a doua perioadă, după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), se atestă o anumită deschidere faţă de problemele presei, iar presiunile asupra presei scad. În aceste condiţii exponenţii presei profită de momentele favorabile şi solicită noii guvernări să demonstreze devotament faţă de normele europene în domeniul mass-media, al libertăţii de exprimare pentru a fortifica procesul democratic iniţiat în Moldova. Organizaţiile neguvernamentale militante pentru libertatea mass-media, libertatea cuvântului şi accesului nestingherit la informaţie au conturat o listă de soluţii la cele mai stringente probleme în domeniul dat. Conştientizând recesiunea în care s-a aflat libertatea presei în ţara noastră, guvernarea actuală a trecut la anumite reforme ale cadrului legislativ. Unele acţiuni au fost apreciate de o parte din instituţiile presei şi ONG-uri ca fiind binevenite, în timp ce fosta putere şi mass-media afiliată ei au supus unor critici vehemente acţiunile întreprinse la acest capitol de AIE, se mai arată în memoriu. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE