La un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a adresat un mesaj poporului ucrainean, în care a mulțumit pentru rezistența în fața armatei ruse și a promis că va face totul pentru ca Ucraina să învingă în acest an.
„Mulțumesc poporului nostru, mulțumesc armatei noastre de milioane de voluntari și cetățenilor implicați, care pot obține tot ceea de ce avem nevoie. Am devenit un tot întreg. Am devenit o singură familie. Nu există străini printre noi. Ucrainenii au adăpostit ucraineni, și-au deschis casele și inimile celor care au fost forțați să fugă de război.
Îndurăm toate amenințările, bombardamentele, rachetele de croazieră, dronele kamikaze, întunericul, frigul. Suntem mai puternici. A fost un an de reziliență. Un an al grijii. Un an al curajului. Un an de durere. Un an de speranță. Un an de rezistență. Un an al unității. Un an al invincibilității. Rezultatul principal al acestui an este faptul că am rămas pe poziții. Nu am suferit o înfrângere. Și vom face tot ce ne stă în putință pentru a câștiga în acest an”, a transmit Zelenski în mesajul adresat poporului Ucrainean, la un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
„Am luat decizia începerii unei operaţiuni militare speciale”. Cu aceste cuvinte, Vladimir Putin lansa, pe 24 februarie 2022, invadarea Ucrainei vecine, declanşând cel mai grav conflict de pe continentul european de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit unei analize AFP citată de Agerpres. Într-un context de tensiuni sporite cu Occidentul, preşedintele rus a dat startul ostilităţilor cu puţin înainte de ora 5 dimineața, într-o declarație surpriză difuzată de televiziunile rusești. Obiectivul era o „demilitarizare şi denazificare a Ucrainei”, declara dur liderul de la Kremlin, reiterându-şi acuzaţiile nefondate de „genocid” orchestrat de Ucraina în estul rusofon al ţării şi denunţând o politică „agresivă” a NATO. Cu două zile mai devreme, Vladimir Putin a declarat „independenţa” teritoriilor separatiste ucrainene din Donbas, pe care Kievul o combate armat din 2014. Vladimir Putin a ameninţat Occidentul cu „consecinţe fără precedent”, dacă intervine în războiul pe care l-a început. „Invazie de mare amploare” Explozii puternice erup pe cerul fostei republici sovietice. Exploziile zguduie capitala Kiev, Kramatorsk, cartierul general al armatei ucrainene în est, Harkov, a doua metropolă a ţării situată în apropierea graniţei cu Rusia. Ele răsună şi la Odesa, la Marea Neagră, precum şi la Mariupol, principalul port al ţării. De la un capăt la altul al teritoriului, sirenele de raid aerian încep să urle. Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, denunţă începutul unei „invazii de mare amploare”. Promiţând că va „învinge”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski proclamă legea marţială şi le cere celor 40 de milioane de concetăţeni săi „să nu se panicheze”.
Preşedintele american Joe Biden anunţă un arsenal de sancţiuni economice şi financiare, menite să facă din liderul de la Kremlin „un paria pe scena internaţională”. Statele Unite, spune el solemn, vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, dar nu vor trimite trupe în Ucraina, care nu este membră a alianţei militare. Pentagonul anunţă că va trimite încă 7.000 de militari în Germania, ceea ce ridică la 90.000 numărul soldaţilor americani din Europa. Forţele armate ale ţărilor NATO sunt puse în alertă. Liderii Uniunii Europene impun noi sancţiuni financiare „masive” împotriva Rusiei.
Ofensiva aruncă pe drumuri circa 100.000 de ucraineni, dintre care câteva mii se adună la graniţele UE, în special în Polonia, Ungaria şi România. Conflictul va provoca cel mai rapid exod de după al Doilea Război Mondial.


