Adesea o auzeam pe mama că tatăl meu este cel mai bun. Eu credeam invers. Dar auzita-ţi voi de femei înţelepte când e vorba de dragoste?!
De când mă ţin minte mama îmi punea la piept de fiecare dată în ziua de 1 martie un mărţişor şi mă atenţiona cu regularitate că trebuie să-l port până în ultima zi a lunii. Adesea îl pierdeam şi împrumutam altele de la colege doar ca mama să nu ştie, pentru că farmecul lui era anume în ultima zi când ea mă punea să-l leg de un copac, iar copacul la rândul lui trebuia să rodească.
Îmi curgeau ochii ori de câte ori îl vedeam spânzurat şi mă apuca un gând să-l fur de acolo, căci copacul va da roade şi fără el. Dar mă temeam că o să mă afle şi o să-mi spună hoaţă. Zilele acestea am auzit că obiceiul mărţişorului a fost furat de la bulgari. Mare scofală puteau să mai născocească. Ei au uitat că între secolele VII- XIV întreg teritoriul românesc includea şi o bună parte din teritoriul Bulgariei, iar valahii şi moldovenii de pe atunci aveau aceleaşi tradiţii.
Pe lângă cele scrise, numele mărţişorului vine de la numele lunii Martie, care era dedicată zeului roman Marte, iar bulgarii care fac parte din grupul slavon, nu puteau să folosească o tradiţie latină.
M-am gândit că din toate sărbătorile pe care le au moldovenii cea mai senzuală e sărbătoarea Mărţişorului. Este luna care simbolizează o enormă dragoste, sărbătoarea mamelor, a florilor şi neapărat a Babei Odochia.
Mama mea îmi spunea de fiecare dată că cei care poartă Mărţişor vor fi sănătoşi, norocoşi şi vor fi feriţi de deochi. Ba mai mult, până în secolul XVIII Anul Nou se sărbătorea la 1 Martie şi nu era deloc rău, după părerea mea. Ar fi minunat să întâlneşti Anul cu un braţ de lalele, cu păsări la geam şi cu o dragoste în suflet.
M-am întrebat întotdeauna de ce tot ce-i rău se duce de la mine şi nu mă ia nici o vrajă. E de vină mama. Azi îmi pun în piept o pădure de mărţişoare şi le flutur prin toate hainele ca nu cumva să vină mama şi să mă găsească fără ele. Iubiţi mamele şi păstraţi mărţişoarele.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE