Dle Boţan, după părerea dvs, cine a învins în urma evenimentelor din 3 iunie?
Eu cred că la 3 iunie nu a învins nici opoziţia, nici partidul de guvernământ. Eu cred că la 3 iunie, post-factum, poate învinge societatea moldovenească dat fiind faptul că la 3 iunie a fost dată o lecţie societăţii moldoveneşti şi clasei politice. Pentru o societate, cum este R. Moldova, opoziţia şi partidul de guvernământ trebuie să evite să se antagonizeze în mod reciproc. Oricum, prevederile Constituţiei, menţionează că este nevoie de o majoritate calificată de 3/5 pentru alegerea şefului statului. De aceea, trebuie să pornim de la această premisă. Comportamentul partidului de guvernământ a arătat că nu prea are interesul să ia în consideraţie doleanţele opoziţiei şi putem, doar la nivel speculativ, să spunem că partidul de guvernământ a avut interesul ca alegerea preşedintelui să nu aibă loc pentru a putea intra într-o altă campanie în care crede că ar avea un scor mai bun. Dar, partidul de guvernământ trebuie să ia în consideraţie că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg şi ar putea fi o greşeală de calcule.
Cum credeţi, care este perioada potrivită pentru alegeri anticipate?
Deocamdată nu ştim când vor avea loc alegerile. S-ar putea să fie vara. Sigur că alegerile desfăşurate vara ar avantaja partidul de guvernământ, dat fiind faptul că cetăţenii tineri şi cei cu o condiţie materială mai bună şi care votează, de obicei, cu partidele democratice, vara pleacă în vacanţă. Totuşi, dacă luăm în consideraţie că la alegerile din 5 aprilie au participat aproximativ 57% şi ştim din experienţa anului 2005 că la alegerile anticipate au participat aproximativ de două ori mai puţin alegători, ajungem la concluzia că există riscul ca alegerile să nu fie validate din cauza prezenţei foarte joase, iar la alegerile repetate, peste două săptămâni, pentru validarea cărora este nevoie de 1/3, de asemenea s-ar putea ca cetăţenii să nu participe. Deci, există mari riscuri legate de anunţarea alegerilor în mijlocul verii. Ar fi mai bine ca aceste alegeri să fie desfăşurate în toamnă când viaţa politică şi activismul cetăţenilor revine la normalitate.
Se vehiculează ideea că electoratul a obosit de jocurile politicienilor. Există riscul ca cetăţenii să nu se prezinte la vot?
Sigur că oamenii obosesc de anumite jocuri politice în condiţiile în care acestea nu sunt interesante. În situaţia în care se află R. Moldova, interesul pentru viaţa politică este destul de înalt şi aceste aşa zise jocuri politice inserează adrenalină în sângele jucătorilor politici dar şi al alegătorilor. De aceea, cred că interesul pentru aceste jocuri politice va persista, nu la cotele obişnuite, dar va persista. Dar, cel mai important lucru este că cetăţenii trebuie să înţeleagă că de comportamentul lor depinde stabilitatea politică din R. Moldova. Iar aceasta are impact asupra situaţiei social-economice.
Liderul Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, a menţionat formarea unei forţe de centru-stânga. Ce premise există pentru formarea unui bloc social-democrat?
În privinţa unui bloc social-democrat este prematur să vorbim. Timp este puţin, iar negocierile privind formarea unei liste comune încă nu au demarat. Ştim doar că liderii celor trei partide de origine social-democrată au făcut un schimb de păreri care este pozitiv formării unui bloc social-democrat. Şansele că el poate să se producă sunt apreciabile, nu pot fi neglijate. Totodată, acest bloc social-democrat ar putea reprezenta un pericol pentru partidul de guvernământ din două motive. Unul ar fi că atrage electoratul partidului de guvernământ şi doi – va lipsi partidul de guvernământ de mandate suplimentare oferite prin redistribuire. La alegerile parlamentare din 5 aprilie Partidul Comuniştilor a obţinut 10 mandate în plus, mandate care i-au revenit în special de la partidele de origine social-democrate.
Vor merge cele trei partide de opoziţei (AMN, PL, PLDM) pe o listă comună?
Eu cred că este puţin probabil ca cele trei partide să meargă pe o listă comună. Există doi factori majori. În primul rând, segmentele electorale ale acestor partide sunt diferite. Partidul Liberal (PL) are totuşi un electorat cu viziuni pro-româneşti. Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa “Moldova Noastră” ţintesc într-un electorat care are viziuni legate de opţiunea fortificării independenţei R. Moldova. Din aceste considerente şi ţinând cont de propaganda partidului de guvernământ, cred că, cel puţin PL trebuie să meargă separat de cele două partide. În privinţa celorlalte două partide, PLDM şi AMN, de asemenea, există unele probleme. Lista comună va favoriza, post-electoral, una din aceste formaţiuni care va trebui să fie finanţată de la bugetul de stat. Deci, noi nu ştim dacă ele vor găsi un numitor comun şi vor merge pe aceeaşi listă, deşi, logic ar fi după participarea pe o listă comună, aceste două formaţiuni să fuzioneze. Nu văd cum ar putea să se întâmple acest lucru la etapa actuală.
În ce măsură vor avea partidele de opoziţie acces la televiziunea publică?
Acces la televiziunea naţională, partidele de opoziţie vor avea în cadrul dezbaterilor electorale. Cred că nu mai este timp pentru emisiuni tematice cu participarea opoziţiei, în afara dezbaterilor. În plus, trebuie să menţionăm că televiziunea publică a promovat o linie propagandistică favorabilă partidului de guvernământ după evenimentele din 7 aprilie şi nu cred că televiziunea publică poate avea un comportament cu impact pozitiv pentru partidele de opoziţie.
S-a vorbit mult că alegerile din 5 aprilie au fost fraudate. Care este garanţia că la alegerile anticipate nu vom avea un scenariu similar?
Nu există garanţii că alegerile nu vor fi falsificate. Pur şi simplu este important ca atât opoziţia cât şi partidul de guvernământ să înţeleagă că trebuie să depună eforturi pentru ca alegerile să fie libere şi corecte. Doar aceste condiţii pot garanta că după alegeri, atât opoziţia, cât şi partidul de guvernământ vor putea sta la masa de negocieri şi vor discuta despre design-ul puterii în R. Moldova. Mă refer aici la instituţiile Guvernului, Preşedinţiei şi organelor de conducere din Parlament.
Pe ce trebuie să pună accent opoziţia?