Republica Moldova riscă să ajungă în incapacitate de plată dacă va continua să se împrumute și să cheltuiască în ritmul actual, avertizează deputatul Ion Chicu. Fostul premier susține că Fondul Monetar Internațional ar fi cerut Guvernului reducerea drastică a deficitului bugetar, iar bugetul pentru anul 2027 ar urma să fie unul de austeritate.
Potrivit lui Chicu, presiunile asupra finanțelor publice ar fi devenit atât de mari, încât autoritățile sunt nevoite să reducă cheltuielile pentru a limita deficitul. Deputatul afirmă că situația este legată de nivelul împrumuturilor și de modul în care sunt cheltuiți banii publici.
„Acum înțeleg foarte bine că țara asta, dacă continuă să împrumute și să consume așa cum se cheltuie acum, va intra în incapacitate de plată”, a declarat Ion Chicu.
Parlamentarul a făcut referire la declarațiile premierului, potrivit cărora bugetul pentru anul viitor va fi unul auster. În opinia sa, această perspectivă este legată de solicitările FMI privind reducerea semnificativă a deficitului bugetar.
Un buget de austeritate presupune, de regulă, limitarea unor cheltuieli publice sau amânarea unor majorări de cheltuieli, pentru a reduce presiunea asupra finanțelor statului. Pentru cetățeni și mediul de afaceri, efectele concrete depind însă de domeniile în care Guvernul va decide să facă economii. Declarațiile lui Chicu vin în contextul discuțiilor privind finanțarea deficitului și costurile tot mai mari ale împrumuturilor contractate de stat.
Deputatul contestă și poziția Guvernului privind posibilitatea continuării relației cu FMI fără un program care să presupună finanțare din partea instituției.
Chicu susține că Republica Moldova ar putea beneficia de împrumuturi de la FMI la dobânzi sub 3%, în timp ce finanțarea de pe piața internă, de la băncile comerciale, ar ajunge la 11–12%.
„Banii de la FMI se poate de luat sub 3%, dar ei împrumută local de la bănci deja sub 11–12%. Ca economist, nu pot înțelege așa poziția”, a afirmat parlamentarul.
În opinia sa, alegerea unor împrumuturi interne mai scumpe, în locul finanțării potențial mai ieftine de la FMI, ridică semne de întrebare privind strategia Guvernului de gestionare a datoriei publice.


