În Republica Moldova, procedura de intereceptare a convorbirilor telefonice are loc cu mai multe deficiențe, consideră experții în domeniu. Aceștia au fost citați în cel mai recent Raport privind executarea hotărârilor CEDO de către Republica Moldova, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, comunică Politik.md.
Potrivit sursei, pe de o parte judecătorii autorizează aproape automat demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor telefonice, iar pe de altă parte, deși sunt obligați, procurorii nu informează ulterior judecătorii despre rezultatele interceptării.
”Nu în toate cazurile judecătorului de instrucție îi este prezentat procesul verbal, stenograma și materialul înregistrat. Ca rezultat, nu există un control judiciar al interceptărilor. Aceeași situație se referă și la informarea persoanei interceptate. (...) Din interviurile pe care le-am avut cu experții din acest domeniu rezultă că informarea judecătorilor de instrucție și a persoanelor interceptate are loc cu precădere în orașele mai mari, cum ar fi Chișinău, Bălți și Cahul, pe când în alte regiuni ale țării informarea este adesea neglijată”, se menționează în Raport.
O altă problemă sesizată se referă și la securitatea păstrării înregistrărilor pe durata urmăririi penale.
”În unele judecătorii nu există suficiente spații special amenajate, care să asigure o securitate adecvată pentru păstrarea materialelor judecătorilor de instrucție. Păstrarea înregistrărilor convorbirilor în spații nesecurizate adecvat poate afecta dreptul la viață privată a persoanelor interceptate. Având în vedere că la unele instanțe de judecată judecătorii de instrucție se schimbă odată la două luni, respectarea principiului confidențialității este practic imposibilă”, susțin autorii raportului.
Totodată, este făcută referire la hotărârea CEDO pe cauza Iordachi și alții contra Moldovei, unde magistrații europeni au notat recurgerea prea frecventă la interceptarea convorbirilor. Chiar dacă despre acest fapt s-a vorbit încă în 2009, datele statistice arată că situația nu s-a schimbat prea mult între timp.
Astfel, anual, judecătorii admit mai mult de 98 la sută dintre demersurile de interceptare pe care le examinează. Totodată, numai în 2014 numărul de demersuri de interceptare telefonică a crescut de două ori față de 2013.
În context, raportul lansează și o serie de recomandări. Astfel, Curtea Supremă de Justiție este îndemnată să analizeze minuțios practicile cu privire la interceptarea convorbirilor. La rândul lor, autoritățile sunt somate să asigure toate judecătoriile cu spațiu securizat pentru păstrarea materialelor, publicul fiind informat despre modalitatea de arhivare și distrugere a acestora. La fel, pentru a minimiza deficiențele în domeniu, juriștii recomandă să fie revizuit și proiectul de lege privind contracararea activității extremiste, care ar permite SIS să efectueze măsuri de investigație înafara procedurilor penale. Într-o variantă finală, se dorește ca legea să includă și garanțiile necesare pentru protejarea dreptului la viață privată a persoanelor interceptate.
Raportul vizat îi are drept autori pe Vladislav Gribincea, pavel Grecu, Nadejda Hriptievschi și Sorina Macrinici.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE