Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, a adoptat hotărârea de a menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Comitetul executiv al BNM a aprobat spre publicare Raportul asupra inflației, noiembrie 2022.

Decizia Băncii Centrale urmărește încetinirea prețurilor de consum, prin atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, susținerea în continuare a intermedierii financiare în moneda națională și a economisirii în defavoarea consumului, echilibrarea balanței comerciale, precum și prin ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Conform prognozelor anterioare și a celei curente, inflația anuală în trimestrul IV 2022 va atinge nivelul maxim și va schimba traiectoria, diminuându-se pentru toată perioada prognozată. În contextul schimbării direcției inflației, conduita politicii monetare va necesita ajustarea cu atenție sporită la realitățile naționale și mondiale, pentru a crea condiții adecvate atingerii obiectivului fundamental al BNM.

În condițiile existenței riscurilor și incertitudinilor majore, în momentul în care balanța riscurilor se va înclina în direcția celor dezinflaționiste, BNM va promova o politică monetară stimulativă, care va asigura readucerea și menținerea inflației în proximitatea țintei.

Evoluția inflației. Rata anuală a inflației a crescut până la 34,0 la sută în septembrie 2022, sau cu 2,2 puncte procentuale față de iunie curent. Printre factorii acestei majorări se evidențiază creșterea cotațiilor internaționale la resursele energetice, seceta hidrologică, cu efecte asupra prețurilor autohtone la produsele alimentare, ajustarea tarifelor și sporirea, în aceste condiții, a costurilor. Deprecierea leului față de dolarul SUA a generat presiuni suplimentare. Războiul din Ucraina a sporit simțitor impactul factorilor de mai sus. Presiunile din partea cererii persistente în anul precedent au scăzut și au influențat neînsemnat inflația de bază și prețurile la produsele alimentare.

Mediul extern. Economia mondială a încetinit puternic în contextul unor incertitudini sporite. Războiul și criza economică în desfășurare duc la scăderea cererii și creșterea prețurilor în același timp. Cotațiile înalte, pe parcursul unei perioade îndelungate, la materiile prime, îndeosebi la resursele energetice, reduc economiile, investițiile și puterea de cumpărare a populației. Înăsprirea politicilor monetare în vederea readucerii inflației la nivelul țintelor stabilite cauzează temperarea cererii agregate. Hotărârea OPEC+ de a micșora oferta cumulată cu 2 milioane de barili pe zi, pentru a opri scăderea prețului la petrol, face parte din cazurile ce denotă cum oferta de resurse energetice reflectă prioritatea intereselor geopolitice în defavoarea echilibrului economic în această perioadă. Prețul gazului în Europa depășește cu mult maximele ultimilor ani, din cauza opririi livrărilor din Rusia. Aprecierea dolarului SUA pe fundalul deprecierii euro și a lirei sterline, toate la niveluri record, prezintă structural diferit piețele financiare internaționale. Euro rămâne sub paritate față de dolarul SUA din cauza crizei energetice din Europa și a diferențelor substanțiale dintre ratele de politică monetară.

Activitatea economică a încetinit în prima parte a anului curent, ritmul anual al PIB real diminuându-se cu 0,9 la sută în trimestrul II 2022. Temperarea activității economice a fost determinată de cererea internă redusă, de creșterea incertitudinii în regiune și de recolta mică pe fondul condițiilor agrometeorologice nefavorabile. Pe partea cererii, exporturile, consumul administrației publice și importurile au crescut, iar investițiile și consumul populației au scăzut. Pe partea ofertei, comerțul, sectorul financiar, cel medical și de asistență socială au evoluat pozitiv, iar sectorul agricol, industrial și cel al construcțiilor s-au contractat. Mai mulți indicatori disponibili pentru perioada iulie-august 2022 conturează condiții pentru o activitate economică redusă și în trimestrul III 2022.

Condițiile monetare. Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a însumat 4,3 miliarde lei, diminuându-se cu 0,3 miliarde lei în trimestrul III 2022 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatelor monetare s-a redus în trimestrul III 2022 față de trimestrul precedent, în mare parte, din contul banilor în circulație. Ratele de dobândă la soldul creditelor în moneda națională au crescut cu 1,95 puncte procentuale în comparație cu trimestrul precedent, iar cele la depozite s-au majorat cu 2,58 puncte procentuale. Ratele de dobândă la creditele și depozitele în valută nu s-au modificat esențial.

Prognoza. Temperarea economiei mondiale și oferta restrânsă, cauzată de creșterea riscurilor geopolitice, vor influența cotațiile la materiile prime.

Prețurile de consum vor crește în continuare, cel puțin, de la micșorarea recoltei din acest an, creșterea prețurilor externe la energie, războiul din Ucraina, ajustarea tarifelor la gaze naturale și la serviciile conexe (cu efectele lor secundare), indexarea pensiilor și de la creșterea salariilor.

Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în intervalul de variație în trimestrul II 2024. Această dinamică va fi determinată de toate componentele inflației. Cererea agregată va fi negativă pe întreaga perioadă de prognoză din cauza deteriorării cererii externe și a finanțării consumului casnic, dar și datorită condițiilor monetare restrictive, însă va fi stimulată de impulsul fiscal pozitiv.

Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile în general. Prognoza inflației a fost micșorată pentru primele două trimestre de prognoză și majorată, în mare parte, pentru restul perioadei comparabile. Pe componente, prognoza prețurilor la alimente și combustibili a fost diminuată, iar cea a inflației de bază și la prețurile reglementate – majorată.

Riscurile și incertitudinile prognozei sunt mari. Din mediul extern se conturează surse precum oferta redusă și cotațiile înalte la resurse energetice și alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea cererii mondiale. Rămâne înaltă probabilitatea crizei datoriilor suverane cu transmitere pe piețele financiare. Inflația galopantă actuală va majora atât dobânzile pentru finanțarea deficitelor publice, cât și cele la deservirea datoriilor care au crescut impunător pentru a opri scăderea economică cauzată de pandemia COVID-19. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE