Actorii politici, conştienţi fiind că obţin suficiente dividende electorale în urma retoricii pro-UE, nu simt nevoia de a trece la implementarea reală a reformelor, în special în domeniile unde le sunt afectate interesele. În aceste condiţii, asistăm la o concurenţă între instituţiile statului pe subiectul cine coordonează integrarea europeană: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene sau Cancelaria de Stat. Asta în timp ce funcţionarii publici, atât la nivel central, cât şi local, prost plătiţi, sunt din ce în ce mai nedumeriţi de cantitatea de informaţie care parvine zi de zi despre Uniunea Europeană, instrumentele ei financiare şi condiţiile de îndeplinit.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Evaluarea atitudinilor, capacităţilor şi nevoilor autorităţilor Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană”, prezentat marți, 4 octombrie, la IDIS „Viitorul”.
Potrivit studiului, Republica Moldova va avea mult mai multe de câştigat pe termen lung dacă va promova politici inteligente, decât să aştepte pasiv „un moment propice” pentru obţinerea perspectivei de stat-candidat. Uniunea Europeană, la rândul ei, va preţui determinarea politică internă de a implementa reforme economice. Pentru a ne putea asigura că integrarea europeană se transformă într-un proces cu adevărat intern, este nevoie de a crea rapid o instituţie de coordonare şi de a reconfigura unităţile specializate din toate ministerele. Totodată, doar urgentarea descentralizării, mai ales a celei fiscale, va permite autorităţilor locale şi regionale să facă faţă maratonului spre UE.
„În retorica lor, politicienii înlocuiesc subiectul reformelor economice solide, necesare pentru creşterea prosperităţii ţării, cu integrarea în UE. Prin acest truc, întâmplător sau nu, sunt ascunse deficienţele în a ordona acele domenii care afectează interesele elitelor aflate la guvernare, în special în a reforma justiţia şi a combate eficient corupţia”, constată autorul studiului, expertul asociat IDIS, Mircea Bordeianu.
Autorul studiului constată că UE, fiind conştientă de capacitatea de coordonare limitată a autorităţilor centrale şi locale, alege să îşi implementeze proiectele prin intermediul ONG-urilor internaţionale, agenţiilor ONU sau unităţilor de implementare a proiectelor, în loc de structurile Guvernului.
Expertul recomandă adaptarea structurii actuale a Guvernului la agenda convenită de politici interne. Bordeianu sugerează crearea rapidă a unei instituţii de coordonare, pentru a pune capăt „rivalităţii” dintre Ministerul Afacerilor Interne şi Integrării Europene şi Cancelariei de Stat.
Studiul „Evaluarea atitudinilor, capacităţilor şi nevoilor autorităţilor Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană” a fost elaborat cu suportul financiar al fundaţiei germane Hanns Seidel, cu care IDIS „Viitorul” are încheiat un acord de cooperare pe trei ani.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE