Mai mulți funcționari au început să vorbească deschis despre faptul că liderii de partide, sau cei din anturajul acestora, îi intimidează, pentru ca să obțină beneficii pentru partidele sale. Deși legea interzice acest lucru, fenomenul în cauză este prezent în diverse structuri ale statului, anunță Politik.md.
Este și cazul fostului director al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, care a recunoscut că liderul PLDM, Vlad Filat, l-a telefonat vara anului 2013, pentru a-l intimida să vorbească mai puțin despre problemele de la BEM, care ieșeau atunci în evidență.
„Probabil am devenit incomod și asta am simțit-o din 2013, când eram unicul care am început să spun: „băieți, nu se procedează corect cu Banca de Economii”, când statul ceda un pachet important de acțiuni. De atunci am simțit o răceală în relația cu conducerea partidului, care m-a promovat în funcție.
Vlad Filat și alții mi-au spus: „tu ce, ești unicul luptător pentru dreptate aici?”. Însuși dl Filat m-a sunat atuncea și a vorbit cu mine foarte urât și de atunci, practic nu am mai avut contacte”, a declarat Artur Gherman, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV7.
În aceeași situație a fost și directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, care a relatat despre intimidările parvenite din partea liderului PL, Mihai Ghimpu. În anul 2011, Ghimpu, deținând funcția de președinte interimar de țară, l-a telefonat pe Ștefăniță, ca ultimul să-și țină limba după dinți în ceea ce privește neregulile depistate la primăria Chișinău.
„Chiar și arhitectul, dar și alți funcționari publici îmi spun că ei sunt obligați să semneze niște acte - obligați de către cei de „mai sus”. Eu de ce am fost sunat în noiembrie 2011 de către președintele interimar? - Ca să-mi închid gura, despre ilegalitățile la nivel de Chișinău. Și m-a întrebat de ce îi fac probleme primarului general.
Dar eu atunci când constat că schemele funcționau perfect, în tandem, dintre Ministerul Culturii și Primăria mun. Chișinău, cu eliberarea actelor permisive, ceea ce în consecință ducea la demolarea monumentelor de arhitectură. Dar era obligația mea să spun despre acele ilegalități.
Am fost sunat și mi s-a cerut... așa... mi s-a dat de înțeles că „Tais-toi” (n.r - taci), închide-ți gura. Ori, eu am spus că voi trece la acțiuni, nu voi imita lucrul, pentru că de 20 de ani de zile tot imităm și declarăm principii și valori. Ulterior nu am mai fost sunat, dar au continuat aventurile: mi s-au trimis audite pe linia Ministerului Finanțelor, verificări de la CNA și alte verificări”, a declarat Ion Ștefăniță, în cadrul emisiunii „Alb&Negru” de la Unimedia.
Potrivit avocatului Roman Zadoinov, aceste acțiuni pot fi calificate drept „abuzuri de putere” și ele sunt pedepsite conform legii. „Deocamdată, însă, nu am avut asemenea cazuri investigate. Procuratura refuză să investigheze aceste cazuri, ceea ce nu este corect. Legislația trebuie să fie aplicată corect în R. Moldova, iar dacă există un amestec din partea unei părți terțe – atunci acest lucru trebuie pedepsit”, a declarat Roman Zadoinov, pentru Politik.md.
Potrivit art 335, Cod Penal, abuzul de serviciu în interesul personal sau în interesul terţilor părți, care cauzează daune intereselor publice sau lezează drepturile persoanelor fizice sau juridice, se sancționează cu amenzi de la 6 mii – la 16 mii de lei sau cu închisoare de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. În cazurile, în care daunele sunt deosebit de mari, pedepsele sunt mai drastice. Amenzile pot varia între 20 de mii și 40 de mii de lei sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 - la 5 ani.