Politik.mdVichente Zdrobău, din satul Costuleni, Ungheni, de mai bine de 20 de ani nu mai cumpără gaz natural de la furnizorul tradițional. Asta după ce, în 1992, odată ieșit la pensie, fermierul a decis să-și pună pe roate o idee mai năstrușnică pe care o păstrase în minte încă din copilărie. Chiar dacă nu are studii în domeniu, cu cheltuieli minine, acesta și-a construit în propria gospodărie o instalație ce fabrică gaz natural din deșeuri animaliere.
Invenția care i-a asigurat lui moș Vichente independeța de gazul furnizat altor gospodării centralizat se rezumă la două cisterne îngropate în pământ, în care pot fi puse într-o singură tură aproximativ două tone de bălegar. Gazele naturale sunt produse în interiorul acestor rezervoare, ca urmare a fermentării materiei prime pe un termen de la câteva zile până la câteva luni. Metoda de obținere a gazului este ecologică, ceea ce este foarte important, spune moș Zdrobău. Este vorba despre deșeuri animaliere din propriile grajduri cu animale pe care Vichentie Zdrobău le are pe lângă casă.
„Cel mai bun e găinațul de pasăre. Din 1000 de kilograme, poți obține cam 650 de kilograme de gaz, dar poate fi folosit și cel de porc, vacă, cal sau chiar materii fecale”, ne-a mărturisit gospodarul.
Potrivit inventatorului, stația de biogaz pe care o are în ogradă, în actuala ei configurație, ar putea aproviziona cu gaze naturale o bună parte a localității. Pentru aceasta ar avea nevoie doar de un rezervor mai mare de acumulare a biogazului. Pentru consumul din propria gospodărie, Vichentie Zdrobău păstrează gazul în instalații improvizate, strânse sau cumpărae la un preț simbolic de la fiare vechi.
Politik.md
Ideea de a avea gaz natural propriu a fost întâmpinată cu entuziasm de zeci de gospodari, fermieri și antreprenori, atât din Republica Moldova, cât și din România. Înarmat cu răbdare, Vichentie Zdrobău i-a ajutat pe mulți să-și pună pe picioare o astfel de instalație. În schimb, n-a vrut nici bani, nici lauri. Mai mult, acesta și-ar dori ca instalația să ajungă în fiecare gospodărie.
„Ar trebui cel puțin două cisterne pentru depozitarea materiei prime, un rezervor, un om care să sudeze și alte cheltuieli, deci probabil vreo 50 de mii de lei ca să începem activitatea. Asta ca să putem face o cisternă-două, să o dăm unui țăran care poate nu are resurse financiare, dar noi dacă i-am duce-o acasă gata făcută. El ne-ar mulțumi și ar folosi-o, că noi altceva nu avem în Moldova, dar de deșeuri nu ducem lipsă. Am apelat și la primăria din sat și la televizor a fost reportaj și puteau să mă ajute de la Chișinău, doar că nu se vrea”, spune moș Vichente. El susține că a fost și cel care i-a ajutat și pe antreprenorii care au pus pe roate afaceri cu biogaz, în care materia primă este bălegarul. Ulterior, combustibilul este utilizat pentru producerea energiei electrice și termice, dar și pentru alimentarea mașinilor.
Potrivit datelor oferite de Ministerul Economiei, cel mai mare producător de biogaz din Republica Moldova este compania moldo­germană „Südzucker Moldova”. Proiectele în acest sens au fost susținute financiar mai ales de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii pentru Reconstrucție și dezvoltare.  

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE