Fostul premier Vlad filat critică inacțiune a autorităților în cazul scumpirii dobânzilor la creditele din programul „Prima Casă”. Filat crede că la mijlocul acestei probleme este manipulare și incompetență. Politicianul consideră că legea trebuia modificată, pentru că Indicatorul actual distorsionează piața, creează panică și oferă pretexte false pentru abuzuri. Este un instrument prost, care trebuie înlocuit urgent.

„Săptămânile trecute, spațiul public a fost intoxicat cu știrea că de la 1 iulie se scumpesc creditele ipotecare Prima Casă, iar băncile deja anunțau majorări de rate, justificându-se cu o „normă legală”. Ceea ce m-a șocat nu a fost minciuna, ci liniștea suspectă a autorităților. Ori nu înțeleg ce se întâmplă (grav!), ori sunt parte a jocului (și mai grav!).

Să lămurim lucrurile pe rând:

Da, legea Prima Casă prevede actualizarea de două ori pe an a plafonului maxim pentru dobândă.

Da, băncile au dreptul să ajusteze rata.

Dar NU, asta nu înseamnă că este justificată economic această majorare.

Problema este că legea leagă dobânda la creditele Prima Casă de un indicator complet irelevant: dobânda la depozitele pe termen scurt (6–12 luni). Așa-numiții „bani fierbinți”, care în perioade de criză oscilează haotic. Total opus creditelor ipotecare – produse stabile, pe termen lung, cu dobândă inertă și evoluție lentă.

Graficul de mai jos arată limpede:

În criza din 2022, când inflația a explodat, dobânzile la depozite au sărit de la 3,4% la peste 13%.

Dobânda la creditele ipotecare a crescut mult mai lent – și a rămas, în unele cazuri, sub dobânda la depozite (!).

Adică băncile dădeau credite ipotecare mai ieftine decât atrăgeau banii. A fost o anomalie, dar una previzibilă – pentru că indicatorul ales de guvern e pur și simplu prost.

Acum, în 2025, dobânzile la depozite cresc din nou (de la 3,3% la 5,5%), în timp ce dobânzile la creditele ipotecare au rămas aproape neschimbate: de la 6,9% la 7,1%.

Explicația? Simplă:

Băncile se sufocă de lichidități.

Portofoliul de credite imobiliare se apropie de 25% din totalul creditelor.

Dobânzile NU CRESC pentru că băncile luptă pentru clienți, nu pentru că „le impune cineva”.

Concluzia:

DOBÂNDA LA CREDITELE PRIMA CASĂ NU TREBUIE SĂ CREASCĂ.

Dacă o bancă decide totuși să o majoreze, în timp ce pe piața liberă NU o face, atunci autoritățile sunt obligate să investigheze și să intervină.

Această lege trebuia modificată, însă timp de patru ani PAS a avut alte priorități numai nu grijă față de oameni. Indicatorul actual distorsionează piața, creează panică și oferă pretexte false pentru abuzuri. Este un instrument prost, care trebuie înlocuit urgent.

Când statul tace, cetățeanul informat trebuie să vorbească și să ceară dreptate!” a concluzionat Filat.

Anterior, ministrul Economiei, Doina Nistor, preciza că majorarea dobânzilor nu este rezultatul unei decizii politice, ci a unui mecanism automat.

„Formula de calcul a ratei de referință este una matematică, stabilită semestrial în funcție de condițiile din sistemul bancar. Nici Guvernul, nici Banca Națională nu pot interveni în acest proces”, spunea Doina Nistor.

„Este o ajustare contractuală normală într-o economie de piață. Vom urmări îndeaproape impactul asupra beneficiarilor. De altfel, veniturile reale ale populației au crescut cu circa 20% în 2024, ceea ce oferă un anumit grad de protecție”, mai declara ministrul Economiei, care anticipa că dobânzile ar putea scădea în toamnă.

„Inflația este în scădere – după un vârf de 9,1% atins în acest an, am ajuns la 7,9%. Dacă această tendință continuă, ne putem aștepta la o reducere a ratei de referință în noiembrie”, a declarat Doina Nistor.

Până în prezent, prin programul „Prima Casă” au fost semnate 3.018 contracte, cu un volum total de finanțare de aproximativ 3,8 miliarde de lei.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE