Extrădarea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, arestat în Grecia în iulie, după șase ani de autoexil, generează atât așteptări, cât și incertitudini la Chișinău. Cu mai mult de o lună rămasă până la alegerile legislative din 28 septembrie, revenirea lui Plahotniuc, chiar dacă încătușat, reprezintă unul dintre cele mai plauzibile teste ale sistemului judiciar reformat.
Având în vedere presiunea publică crescândă asupra judecătorilor, inclusiv amenințări cu moartea, există îngrijorări legitime că judecătorii, în ciuda faptului că au fost supuși unor evaluări, ar putea fi influențați.
Probabilitatea unei schimbări politice după alegerile legislative impune decizii complicate pentru sistemul judiciar. Ca și în cazul sentinței împotriva bașkanei Evghenia Guțul (analizată aici), judecătorii care se vor ocupa de cazul lui Plahotniuc, care insistă asupra extrădării sale accelerate, vor trebui să facă calcule cost-beneficiu în raport cu hotărârile emise.
Intențiile politice ale lui Plahotniuc
Imediat după arestarea sa pe teritoriul grec, Plahotniuc a început să comunice activ despre revenirea sa în politica moldovenească. Unele surse au explicat că motivația sa are o legătură cauzală cu reținerea fostului ministru al Justiției, Vitalie Pîrlog, la Dubai și extrădarea sa ulterioară în Franța.
Se pare că mărturiile lui Pârlog l-ar putea viza pe Plahotniuc, care, ca măsură preventivă, a decis că șederea sa în UE este mai riscantă decât în Republica Moldova. Fiind căutat internațional și neavând azil politic în nicio țară, oligarhul dă dovadă de determinare în colaborarea cu partea greacă pentru facilitarea procedurii de extrădare.
Pe de o parte, legislația națională nu permite extrădarea cetățenilor moldoveni către țări terțe. Astfel, Plahotniuc ar dori să beneficieze de condiții de apărare juridică mai sigure decât ar fi cazul în Europa. Prezența sa în Republica Moldova îi va permite să influențeze mai ușor spațiul media moldovenesc, care, având la dispoziție rețele de socializare și mesagerie, permite răspândirea eficientă a mesajelor politice anti-PAS.
Pe de altă parte, există o sincronizare a extrădării lui Plahotniuc cu activarea Partidului Democrat Modern (PDMM). Noul partid a fost fondat de Vladimir Cebotari, fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, care a fost principala interfață politică a lui Plahotniuc până în 2019. Lansarea PDMM, o versiune retușată a vechiului PDM (PDM 2:0), ar avea ca obiectiv atragerea voturilor celor dezamăgiți.
PAS ar putea fi obligat să se coalizeze cu partide incomode
Deja 15 primari s-au alăturat PDMM (și mulți alții urmează să reapară la orizont), cu mesajul că noul partid se poziționează în centrul spectrului politic. Condus de persoane din anturajul lui Plahotniuc, PDMM ar putea deveni un instrument politic după alegerile din 28 septembrie, mai ales dacă imposibilitatea formării unui guvern poate provoca alegeri anticipate.
În acest sens, riscurile pe care le-ar putea genera alegerile anticipate ar putea obliga PAS să creeze o coaliție de guvernare cu partide politice incomode (repetând alianțe similare cu cea făcută cu Socialiștii în 2019), dacă alegerile nu vor rezulta într-o nouă majoritate parlamentară subordonată președintelui Maiei Sandu.
Scenariile legate de factorul „Plahotniuc” depind de interacțiunea sau suprapunerea cu acțiunile organizate de Ilan Șor (proteste plătite, campanii de informare etc.), dar și de receptivitatea sistemului judiciar reformat și a publicului la revenirea oligarhului fugar. Miza lui Plahotniuc este reabilitarea imaginii sale, nu doar evitarea închisorii, ceea ce face esențială o achitare de către instanțele naționale.
Implicarea activă în politica moldovenească nu este exclusă, având în vedere că Plahotniuc observă modelul „statului capturat” din Georgia, care în ciuda presiunilor europene reușește să supraviețuiască.
Scenariul 1. După extrădare, Plahotniuc inițiază un proces activ de comunicare publică pentru a influența discursul public (doar retoric).
Obiectivul final este de a reînvia retorica din 2019 privind alianța dintre Socialiști și PAS, care a dus la numirea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru și la ulterioarele mandate de președinte. Acea alianță situațională s-a datorat unei simbioze geopolitice între pozițiile pe care UE, SUA și Rusia le-au avut față de Republica Moldova post-Plahotniuc.
Cu toate acestea, exponenții PDMM (re-apărut în vizor în momentul reținerii și extrădării lui Plahotniuc) promovează ideea că cariera electorală a lui Sandu se datorează unor decizii care au fost posibile în 2019 datorită Rusiei. Un astfel de discurs ar putea diminua alerta electorală pe care PAS o folosește pentru a-și mobiliza electoratul împotriva amenințării rusești.
Scenariul 2. După întoarcerea oligarhului în țară, încep scurgerile de informații împotriva reprezentanților PAS (discreditarea acțiunilor dincolo de retorică).
Operațiuni informaționale mai sofisticate ar putea avea loc în septembrie, dacă cercul lui Plahotniuc deține informații sensibile pe care le poate face publice pentru a provoca prejudicii reputaționale lui Sandu sau membrilor PAS.
Ar putea exista și alte cazuri precum cel al lui Lilian Carp, care s-a numărat printre susținătorii candidaturii lui Plahotniuc la funcția de prim-ministru în 2015.
În acest scenariu, intențiile depășesc manipularea alegătorilor indeciși și vizează motivarea alegătorilor pro-PAS să voteze pentru partide alternative. Un astfel de efect va reduce mandatele PAS în parlament, plasându-l în opoziție.
Scenariul 3. Extrădare urmată de promovarea proiectului politic al lui Plahotniuc în alegeri.
Zgomotul mediatic generat de extrădarea lui Plahotniuc și renașterea discuțiilor despre „furtul miliardului” au ca scop discreditarea PAS înainte de alegeri. Lansarea PDMM asociată cu persoane care au fost aliații politici ai lui Plahotniuc este o piesă importantă pentru revenirea lui Plahotniuc în politica moldovenească.
Nu este exclus ca alte proiecte politice conduse de persoane care au făcut parte din guvernarea lui Plahotniuc - Partidul Social Democrat European și Respect Moldova - să poată forma coaliții cu colegii lor din PDMM (dacă nu va fi scos în afara legii după modelul Partidului Șor).
Dacă PDMM nu reușește să participe la alegerile parlamentare din septembrie sau nu intră în parlament, atunci acesta se va implica în procesele electorale ulterioare, mai ales dacă PAS nu obține majoritate și/sau nu creează o coaliție durabilă cu alte partide care vor ajunge în viitorul parlament.
Dionis Cenușă
Analiza a fost realizată pentru Evenimentul zilei.
Opiniile exprimate în acest material nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei