Directorul Executiv al IPRE, Iulian Groza consideră că fuzionarea celor două procuraturi specializate actuale (PA și PCCOCS) este o măsură pripită, riscantă și nepregătită, care ar putea genera probleme sistemice mai mari decât cele pe care își propune să le rezolve. Expertul spune că în acest moment, nu există o fundamentare clară, o analiză de impact asupra capacităților instituționale și riscurilor, nici o viziune clară de implementare a cestei inițiative

„Această inițiativă nu se regăsește în niciun document strategic național, nici în Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru 2022-2025. Nu se regăsește nici în Proiectul Foii de Parcurs în domeniul statului de drept, pe care Guvernul trebuie să și-l asume în contextul negocierilor de aderare la UE, fiind direct relevant pentru Clusterul 1”

Totodată, expertul descrie câteva consecințepe termen scurt a promovării pripite a acestei reforme

1. Aprofundarea crizei în sistemul procuraturii - Pe termen scurt, mai ales în an electoral, această inițiativă nu va rezolva problema principală – creșterea eficienței procuraturii în combaterea crimei organizate și a corupției.

Dimpotrivă, în următoarele luni, până la alegerile parlamentare, aceste schimbări neordonate riscă să reducă și mai mult eficiența Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS, care au deja mai multe dosare majore în examinare, inclusiv cele inițiate în contextul scrutinelor de anul trecut. Acest lucru ar putea afecta în lanț întreg sistemul, generând riscuri asupra eficienței investigațiilor în dosarele aflate în curs.

2. Risc pentru Adunarea Generală a Procurorilor din 11 februarie 2025 convocată recent de Consiliul Superior al Procurorilor -  Această situație ar putea pune în pericol organizarea ordonată a Adunării Generale a Procurorilor, care are un rol esențial în alegerea membrilor CSP ce au trecut vetting-ul, dar și în aprobarea unor decizii critice pentru funcționarea procuraturii.

3. Impact negativ asupra calendarului negocierilor de aderare cu UE

Dacă această reformă structurală cu privire la procuraturile specializate va fi avansată în actuala manieră, există riscul ca:

- Comisia Europeană să revizuiască raportul și să amâne aprobarea acestuia

- Decizia politică de lansare a negocierilor pe Clusterul 1 să fie tergiversată

- Se întârzie deschiderea primelor capitole de negociere, care erau așteptate până în vară.

În loc de concluzie:

- Orice reformă structurală majoră necesită timp, pregătire și o analiză profundă a riscurilor.

- Pentru a identifica soluții durabile, orice politică publică și reformă structurală trebuie să definească în mod clar și prioritar problema sistemică, nu doar o situație individuală.

- Accelerarea acestui proces în an electoral riscă să creeze haos și instabilitate.

- Problemele punctuale trebuie abordate prin măsuri concrete, nu prin schimbări structurale ce pot destabiliza întreg sistemul.

În acest context, primele două opțiuni prezentate de Ministerul Justiției sunt mult mai viabile și eficiente, decât o reformă amplă nepregătită, care ar putea periclita atât stabilitatea sistemului procuraturii, cât și parcursul european al Republicii Moldova. Mai mult prima abordare nu necesită intervenții legislative, se încadrează  în cadrul inițiat de reorganizare a Procuraturii Generale, și mai importat este în mandatul legal al Procurorului General și Consiliului Superior al Procurilor. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE