Economia moldovenească văzută altfel decât o văd autoritățile – Cu ce probleme sistemice se confruntă și care sunt prognozele pentru anul 2024

Experții de la Centrul analitic independent „Expert-Grup” au dat publicității un raport privind starea economiei moldovenești în conextul integrării europene. Experții au evaluat economia moldovenească în anul 2023 și au lansat câteva prognoze pentru anul 2024.

Experții menționează că Moldova începe procesul complex de negocieri cu UE pe fundalul unei administrații publice slabe, al unei economii vulnerabile, al unui buget deficitar și al unui suport popular insuficient pentru vectorul european. Factorul extern, în contextul unei situații regionale complicate, a vulnerabilizat starea economiei. Acest proces integraționist european de conjunctură, determinat mai curând de factori geopolitici, decât de îmbunătățiri structurale interne, nu poate dura la nesfârșit, la fel cum nu putem miza la nesfârșit pe finanțarea deficitului bugetar din contul suportului partenerilor de dezvoltare, menționează experții. Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice care nu permit o convergență mai accelerată în raport cu țările din regiune. Productivitatea muncii în Moldova este, de facto, de două ori mai mică decât media țărilor zonei central și est-europene, ceea ce indică gradul redus de complexitate tehnologică a firmelor și predominanța sectoarelor axate pe producerea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată redusă.

Pentru anul 2023, experții prognozează o creștere modestă a Produsului Intern Brut de doar circa 3,3%, acesta fiind propulsat de creșterea compensatorie în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil. Fără contribuția agriculturii, economia aproape că ar fi stagnat. Industria și comerțul intern au stagnat din cauza unei cereri interne și externe slabe, iar construcțiile chiar vor rămâne pe minus din cauza nivelului înalt de incertitudine și a scăderii activității investiționale. Această stare va afecta negativ bugetul, care depinde în mare parte de încasările din importuri.

În 2024, economia va crește cu doar 2,6%, fiind sub potențialul său, din cauza cererii interne și externe slabe și a incertitudinii mari. Un factor important în stimularea creșterii economice ar trebui să-l aibă sistemul bancar, care, în opinia experților, dispune de lichidități financiare în valoare de 40 de miliarde de lei însă acești bani nu sunt direcționați la creditarea sectorului privat, iar din acest considerent Moldova continuă să fie mult sub media țărilor din regiune la capitolul creditarea sectorului economiei. Capitalizarea insuficientă a firmelor, cuplată de accesul limitat la credite bancare, se transpun în subdezvoltare tehnologică a firmelor, care apelează la creditul bancar preponderent pentru a-și finanța activitățile curente și nu pentru finanțarea proiectelor investiționale. În acest sens, sunt necesare măsuri eficiente de creștere a intermedierii financiare. Sectorul bancar rămâne rezilient și sigur, dar e încă departe de a asigura pe deplin funcția sa primordială, de intermediere financiară. Băncile în Moldova continuă să opteze pentru alternative mai puțin riscante de a genera venituri, respectiv presiunea în acordarea de credite și expunerea la risc este mai redusă, comparativ cu băncile din statele din regiune, care reușesc să atragă și alt capital pentru finanțarea economiei, cum ar fi emiterea de obligațiuni.

Un alt domeniu cu un mare potențial neexplorat ține de piața muncii, unde se înregistrează una dintre cele mai mari rate de inactivitate economică, în paralel cu creșterea deficitului de forță de muncă.

Pe fundalul crizelor multiple suprapuse, firmele din Moldova sunt încă în stare de așteptare, cu un optimism moderat, iar investițiile efectuate vizează mai mult tehnologizare și mijloace de transport și mai puțin noi spații de producere. După ce au trecut printr-o creștere substanțială a costurilor energetice, logistice sau de finanțare, dar și confruntându-se cu nevoia de reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare sau de vânzări, firmele moldovenești încă nu sunt pe deplin convinse privind instaurarea unui climat stabil și prielnic pentru dezvoltare.

Statul de drept slab continuă să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung.

Puterea de cumpărare a populației a fost erodată substanțial de o inflație accelerată, determinând reducerea consumului final al gospodăriilor casnice, iar nivelul înalt al prețurilor va continua să fie o provocare pentru multe familii. Coborârea așteptată a ratei inflației de la media de 13% în anul 2023 până la 5% în anul 2024 va însemna reducerea vitezei cu care cresc prețurile de consum, însă nu și reducerea nivelului prețurilor, care vor depăși în continuare posibilitățile financiare ale multor gospodării.

Totodată experții relevă pentru Moldova un cadru prea complex de documente strategice, suprapus de o coordonare interinstituțională redusă în procesul de planificare strategică, fără o acoperire financiară au subminat realizarea multor obiective de dezvoltare. Această problemă reclama necesitatea unei mai bune coordonări între documentele de politici, dar și asigurarea finanțării corespunzătoare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Dezastru la CFM se aprofundează, iar statul vorbește despre reorganizarea...

Moldova în fața unei ascensiuni a pieței  cripto – Cum...

Statul lansează platforma de compensații la energie pentru agenții economici...

Oleg Tofilat despre situația de la CFM – Dacă nu...

Lansarea sistemului „e-Bilet” în transportul rutier din Moldova, se amână...

Regulamentul privind oferirea compensațiilor la energie pentru agenții economici nu...