Dumitru Moldovanu, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, decanul facultății Relații Economice Internaționale, ASEM este VIP-ul acestei săptămâni. Persoană inteligentă, interesantă, cu simțul umorului a acceptat cu ușurință provocarea noastră. Citind interviul veți înțelege că echilibrul sufletesc şi fericirea nu se caută în exteriorul persoanei, dar în interiorul ei. Dumitru Moldovanu poate să vorbească ore în șir despre necesitatea creării unui mediu de afaceri favorabil pentru micul business sau despre care sunt prognozele pentru piața forței de muncă. Este o persoană optimistă, ce crede în succes şi în capacitatea de muncă. Dumitru Moldovanu este convins că până la urmă efortul depus se încununează cu succes.  
1.Criza economică afectează piața forței de muncă din Uniunea Europeană. Este posibil ca șomajul în R. Moldova să crească?
Când vorbim despre criza economică în R. Moldova trebuie să ținem cont de faptul că aici au coincis în timp două crize: criza mondială și criza modelului de creștere economică, propriu Republicii Moldova, bazat pe remitenţe şi import. Criza economică mondială, care a afectat economia Moldovei, este una de import și ar putea fi chiar mai profundă și mai îndelungată decât pentru alte țări. Fără îndoială criza economică din UE și din Rusia afectează economia Moldovei prin reducerea remitențelor și prin creșterea șomajului. Șomajul crește și va continua să crească atâta timp până când cel puțin țările din UE și Rusia nu vor porni pe urcușul creșterii economice și vor absorbi forța de muncă excesivă de la noi. Atâta timp cât economia Moldovei nu va reuși să confecționeze produse competitive care ar permite să forțeze exporturile și să creeze locuri de muncă.
2. Care sunt prognozele Dvs. vis-a-vis de efectele crizei financiare pentru R. Moldova?
Criza financiară afectează R. Moldova mai puțin, decât criza economică deoarece sistemul nostru financiar nu este suficient de dezvoltat pentru a primi loviturile negative ale crizei financiare mondiale. Din acest punct de vedere noi fiind mai puțin dezvoltați suntem la adăpost și criza financiară afectează Moldova într-o măsură mult mai mică, decât cea economică. Pentru a ieși din criza financiară, pentru a permite băncilor să aibă lichidități și să finanțeze sectorul real al economiei, SUA, Marea Britanie sau alte țări din UE, dar și Rusia au recurs la mașina de produs bani și au depășit criza aruncând pe piață cantități enorme de ruble, lire sterline, dolari. Fapt care a permis anihilarea crizei financiare, dar acest lucru poate aprofunda criza economică deoarece va da naștere unei inflații, or inflația este un fenomen care întotdeauna, dacă depășește anumite limite, reduce posibilitățile de dezvoltare a economiei mondiale.   
3. Domnule Moldovanu, ce le recomandaţi guvernanților pentru dezvoltarea economică a țării?
Trebuie să respecte niște reguli simple: să pună în centrul acțiunilor lor interesul național, să-și aducă mai des aminte că ei au depus jurământul de credință față de R. Moldova. Dacă vor ține cont de jurământul și de promisiunile făcute, atunci vor găsi întotdeauna niște măsuri eficiente de a impulsiona dezvoltarea economică care se află la suprafață. Pentru Moldova, ea are foarte multe rezerve de creștere și dezvoltare economică deoarece nu sunt valorificate posibilitățile care există la suprafață. De asemenea le recomand să țină cont de faptul că Moldova este o țară foarte bogată în resurse umane care sunt competitive la acest indicator, noi ocupăm între locurile 30-50 din lume, aici mă refer la specialiști, la calitatea pregătirii profesionale. Suntem bogați și în resurse naturale.Trebuie omis din lexicon expresia: ”Moldova este o țară săracă”. Prin folosirea acestui jargon este justificată în mare măsură incompetența și nedorința de a depune efort pentru a asigura dezvoltarea economică. Bugetul de stat în proporții foarte mari este creat în baza taxei pe valoare adăugată pe mărfurile care se importă. Dacă guvernanții și-ar aminti că ceea ce a obținut Moldova, a făcut-o fără mare efort atunci ei ar găsi posibilități să schimbe lucrurile înspre bine.
4. Cum comentaţi Dvs. închiderea băncii „Investprivatbank”. Credeţi că este un pas politic?
Dacă situația băncii a fost foarte precară și au amăgit Banca Națională, atunci nu putem vorbi de un pas politic, pentru că asta este regula de bază, în economia de piață, dacă unele bănci încalcă un anumit cadru dau faliment. Dar dacă situația băncii în realitate a fost mai bună, atunci e o acțiune politică, însă îmi vine greu să judec pentru că nu cunosc detalii referitoare la situația reală.
5. Care este mediul cel mai prielnic pentru a dezvolta o afacere?
Mediul cel mai prielnic pentru a dezvolta o afacere este acela în care există competitivitate, concurență. Când vorbim de mediul de afaceri, deseori vorbim în linii generale, că ar fi bine să facem așa sau altfel, dar trebuie să ne deprindem să analizăm problemele economice din punctul de vedere al economiei R. Moldova. Realitatea noastră ne arată că mediul de afaceri trebuie să fie favorabil pentru dezvoltarea micilor afaceri, în primul rând. Doar prin crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru micul business, noi am putea întoarce populația acasă, asigurând o creștere economică bazată pe producere și export. 
6. Recensiunea profundă a economiei R. Moldova din ultima perioadă se datorează reducerii remitențelor și migrației forței de muncă. Care este părerea Dvs. referitor la această afirmație?
Parțial sunt de acord cu această afirmație. Într-adevăr s-au redus remitențele, s-au redus importurile, dar e și o criză a nivelului de competitivitate a economiei Moldovei, o criză a productivității, în general, o criză a faptului că Moldova nu și-a găsit încă nișa sa de specializare internațională. În Moldova nu se pune accentul pe export, ci doar pe importul mărfurilor. Criza din Moldova a fost afectată de reducerea remitențelor, dar ea are și o rădăcină mai adâncă legată de modelul economic. Eu cred că, de fapt, aceasta este criza principală a noastră fiindcă criza financiară mondială este una conjuncturală, care peste o perioadă va fi depășită, pe când criza noastră, a sistemului de creștere economică va fi depășită mai greu. Anume lipsa unui model de dezvoltare economică eficientă menține economia Moldovei la un nivel foarte jos. Din acest punct de vedere noi, parcă, ne apropiem de UE, dar în realitate ne îndepărtăm.  
7. Care este rata studenților care vor fi înmatriculați în acest an la facultatea de relații internaționale?
Nu este cunoscut. Însă, încercăm să mărim numărul studenților pe baza studiilor de la masterat.
8. Sunteți o persoană realizată, care sunt calitățile care v-au ajutat cel mai mult în viață?
Acestea sunt: optimismul, încrederea în succes şi în capacitatea de muncă, convingerea că până la urmă efortul depus se încununează cu succes. În definitiv succesul este determinat de caracterul omului. Poți să ai calități native, te-ai născut geniu, poți să ai cunoștințe cât un internet, dar dacă nu ai caracter atunci nu reușești nimic. Astfel, caracterul se identifică, în primul rând, cu dorința arzătoare de a folosi resursele interne, pentru că ele sunt cele care îți asigură succesul. Dacă îți modelezi în gând un scop anume, hrănindu-l permanent cu energia ta pozitivă, atunci el este capabil să creeze toate condițiile pentru a atinge scopul respectiv.  
9. Aveți o personalitate istorică care vă marchează sau vă servește drept exemplu?
Pe parcursul anilor eu am avut mai multe personalități care au fost modele pentru mine. De exemplu, capacitatea de a lucra vine de la Balzac. De la Hemingway am învățat calitatea de a fi liber, degajat, fără complexe, iar de la Vivecananda, filosoful religios indian, am reuşit să modific echilibrul sufletesc şi să caut fericirea nu în exterior, dar în interior.
10. Domnule Moldovanu vă place să vă ocupați cu grădinăritul. Dacă nu, care sunt ocupațiile care vă relaxează?
Să spun că grădinăritul este o ocupație, este prea puțin spus. Pentru mine a devenit o ocupație deosebit de importantă. Eu sunt cel care particip, începând din primăvară până toamna târziu, la toate lucrările agrare. Chiar poate cineva să-mi ceară un sfat în această privință. Părinții mei sunt de la sat și eu am luat câteva secrete de la ei. Pot spune că după o zi lungă și grea de lucru cea mai mare oboseală dispare după câteva ore petrecute în grădină. Într-adevăr, eu, cred că lumea și-a dat seama că Mark Avreli avea dreptate când spunea: ”cultivarea verzei este o ocupație mai plăcută și mai folositoare decât a fi împărat al Romei”.

click pe foto (fotocronica de la Politik cu Dumitru Moldovanu)

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE