Roverul Curiosity a găsit compuşi organici pe suprafaţa planetei după ce a săpat doar 5 centimetri adâncime într-un crater.
Zona ar fi fost odată albia unui lac, pe când Marte nu era pustiul pe care îl cunoaştem acum. În plus, robotul a măsurat fluctuaţii sezoniere ale concentraţiei de metan din atmosfera marţiană. Pe Pământ, aproximativ 95 la sută din metan provine din activităţi biologice.
Sunt unele dintre cele mai puternice dovezi de până acum că planeta vecină ar fi putut întreţine viaţa. Oamenii de ştiinţă de la NASA consideră că e prea devreme să se pronunţe. Spun să sunt posibile şi alte explicaţii, non-biologice, pentru aceste descoperiri, aşa că întrebarea dacă a existat viaţă pe Marte rămâne deocamdată fără răspuns.
"Este un avans semnificativ deoarece arată că materia organică este prezervată în mediile cele mai dificile de pe Marte", a declarat autoarea unuia dintre studiile publicate de revista Science, astrobiologul Jennifer Eigenbrode, de la centrul Goddard al Agenţiei spaţiale americane.
"Şi am putea probabil găsi ceva suficient de bine prezervat care să conţină un semn al vieţii", a declarat ea pentru AFP, citată de Agerpres.
Curiosity, care s-a aşezat pe suprafaţa Marte în 2012, a descoperit deja în 2014 materie organică, în cantitate mică.
"Acest studiu prezintă detaliat descoperirea de compuşi organici complecşi şi diversificaţi în sedimente. Acest lucru nu înseamnă că există viaţă, dar compuşii organici reprezintă cărămizile de bază ale vieţii", a declarat AFP şi coautoarea studiului, Sanjeev Gupta, profesor de Ştiinţe ale Pământului la Imperial College din Londra.