Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice rezultatele a două audituri privind administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) și a Fondului Național pentru Mediu (FNM). Potrivit instituției, verificările au scos la iveală deficiențe semnificative în gestionarea banilor publici, întârzieri în implementarea proiectelor și mecanisme care permit asumarea unor obligații financiare peste resursele disponibile.

În cazul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, auditorii au constatat că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a administrat, în perioada 2023–2024, peste 3,35 miliarde de lei, inclusiv 250 de milioane de lei alocați suplimentar pentru compensarea pierderilor provocate de calamitățile naturale.

Raportul relevă că actualul sistem de acordare a subvențiilor permite aprobarea unor angajamente care depășesc considerabil resursele financiare disponibile. Din cele aproape 16 mii de cereri depuse în perioada verificată, peste 15 mii au fost declarate eligibile, valoarea totală a acestora ridicându-se la aproximativ 3,4 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât bugetul disponibil al fondului. Ca urmare, obligațiile restante față de beneficiari au ajuns la peste 3 miliarde de lei.

Curtea de Conturi mai semnalează lipsa unor indicatori de performanță pentru evaluarea eficienței subvențiilor, întârzieri de până la 385 de zile în autorizarea plăților, deficiențe în verificarea dosarelor și cazuri în care aceleași investiții au beneficiat de finanțare dublă. De asemenea, auditorii atrag atenția că sistemul informațional integrat destinat administrării subvențiilor, planificat încă din 2016, nu a fost implementat până în prezent.

Auditul evidențiază și probleme în recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător. În perioada analizată au fost identificate nereguli în valoare de 22,6 milioane de lei, însă măsurile de recuperare a acestor sume sunt considerate insuficient reflectate în rapoartele instituției responsabile.

În ceea ce privește Fondul Național pentru Mediu, Curtea de Conturi constată că reorganizarea și operaționalizarea acestuia au fost întârziate cu aproximativ șase luni, ceea ce a afectat lansarea unor proiecte și finanțarea investițiilor planificate.

La sfârșitul anului 2024, 23 de proiecte din domeniul alimentării cu apă și sanitației, în valoare totală de aproape 259 de milioane de lei, erau blocate. Potrivit auditorilor, principalele cauze au fost insolvența antreprenorilor, litigiile, rezilierea contractelor și lipsa contribuțiilor financiare din partea beneficiarilor.

Totodată, raportul arată că din cele 141,5 milioane de lei planificate pentru proiecte noi în anul 2024 au fost valorificate doar 60,9 milioane de lei, reprezentând aproximativ 43% din suma prevăzută. În același timp, au fost semnate contracte de finanțare în valoare de peste 272 de milioane de lei fără o corelare suficientă cu resursele disponibile.

Curtea de Conturi atrage atenția și asupra capacității administrative reduse a Fondului Național pentru Mediu. La începutul lunii noiembrie 2025, doar trei angajați gestionau 265 de proiecte, iar monitorizarea acestora era realizată prin sisteme informatice depășite și evidențe manuale.

În urma auditului, instituția a formulat mai multe recomandări către autoritățile responsabile, printre care consolidarea cadrului normativ, corelarea angajamentelor financiare cu resursele existente, accelerarea procesului de digitalizare, îmbunătățirea monitorizării proiectelor și creșterea transparenței în administrarea fondurilor publice destinate agriculturii și protecției mediului.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE