În Europa criza îşi face de cap, dar mult mai importante sunt evenimentele în derulare din Orientul Îndepartat. China vrea să facă din moneda să naţională, yuanul, o valută mondială, punând, astfel, capăt supremaţiei dolarului american. Beijing acţionează după un plan strict.
Lumea depinde de dolarul american, adică de politica monetară a Bancii centrale a SUA – Rezerva federală. Dar aceasta situaţie nu poate dura la nesfârşit. Ascensiunea Chinei modifica inclusiv raportul de forţe pe piaţa financiară internaţională. Pe lângă dolar şi euro. Yuanul poate deveni valută mondială. Întrebarea este când se va produce asta?
„Procesul ar putea dura 20 de ani, dar internaţionalizarea tot va avea loc”, a declarat Jiang Shixue, preşedinele Academiei chineze pentru ştiinţe sociale la forumul de la Koln dedicat Chinei şi pieţelor financiare. În China, acest centru de studii se bucura de mare prestigiu, iar conducătorul lui este considerat un apropiat al guvernului de la Beijing.
Puterea yuanului poate fi analizată doar după cursul de schimb. Săptămâna trecută, moneda chineză a atins cel mai înalt nivel faţă de dolar de la începutul anilor 1990, când s-a introdus un curs unic pentru yuan. De atunci, Beijingul are grijă ca moneda naţională să fie ţinută în anumite limite. Un yuan puternic ar dăuna exporturilor chineze.
De mulţi ani, SUA reproşează Chinei că susţin în mod artificial yuanul la un nivel scăzut pentru a avea supremaţie în planul competitivităţii. La rândul lor, chinezii se plâng ca America se foloseşte cinic de prilegile ei, că deţinătoare a valutei mondiale. Poziţia dominantă a dolarului permite Statelor Unite să manevreze moneda lor şi, în acelaşi timp, să dicteze restului lumii valoarea procentului, spune Shixue, citat de publicaţia germana Handelsblatt.
Dolarul încă mai domina în lume. O mare parte a schimburilor comerciale şi aproape întreg comertul cu materii prime se derulează cu ajutorul monedei americane. În plus, majoritatea statelor îşi păstrează rezervele valutare în obligaţiuni de stat americane, adică în dolari. Altfel nu se poate, pentru că nu există nici o altă alternativă. Deocamdată. În primii săi ani de viaţă, euro ar fi putut cuceri o parte a pieţei. Dar criza datoriilor a distrus încrederea faţă de moneda europeană. Investitorii străini mizează iar pe dolar. SUA au fost şi vor rămâne cea mai mare şi mai lichidă piaţă de împremuturi din lume.
Aproximativ 60% din rezervele valutare mondiale sunt ţinute în dolari, 27% în euro şi aproape 4% în yeni şi lira sterlină. „Dolarul mai rămâne încă multă vreme valută mondială a rezervelor”, crede economistul şef al companiei Allianz, Michael Heise. Pentru a schimba ceva, China trebuie să facă încă foarte multe”, spune el.
Chinezii au avut grijă că dolarul să rămână valuta numărul unu. Ani la rând, ei au investit banii câştigaţi din export în obligaţiuni americane, volumul acestora depăşind, ca valoare, 1.000 de miliarde de dolari. Astfel, China este cel mai mare creditor al SUA, dacă nu punem la socoteală Rezerva federală.
Muntele de dolar este, în acelaşi timp, un blestem şi o binecuvântare. Pe de o parte, China ocupă faţă de SUA o poziţie cât se poate de influentă. Cea mai mare economie a lumii continuă să depindă de credite, precum şi de bunăstarea financiară a altor state. Cu alte cuvinte, americanii depind de obţinerea de credite din partea Chinei.
Pe de alta parte, chinezii se afla într-o situaţie dificilă. Dacă decid, într-o bună zi, să nu mai cumpere obligaţiuni americane sau să vândă o parte însemnată a acestora, China va avea mult de pierdut. În orice caz, aşa crede Pentagonul. „Beijing dispune de puţine posibilităţi atractive pentru a investi o cantitate considerablă a resurselor lui valutare cu excepţia obligaţiunilor americane”, afirmă un raport al Ministerului american al apărării.
Chinezii sunt conştienţi de acest lucru. Ei nu se grăbesc şi trag de timp. În loc să pună capăt brusc poziţiei dominante a dolarului, ei intenţionează să creeze, pas cu pas, o contrapondere. „Nu este bine când pieţele financiare sunt dominate de o singură valută”, spune Shixue. „Noi vrem un sistem just, care să ţină cont de interesele tuturor, inclusiv a ţărilor cu o economie în curs de dezvoltare”. Ceea ce înseamnă că dolarul poate fi detronat de pe piedestalul pe care îl ocupă, explică Handelsblatt.
În prezent, yuanul nu are rol de valută de rezervă. Atâta timp cât nu va deveni valută liber convertibilă, această situaţie nu se va schimba. Dar China lucrează în această direcţie. Pe lângă Hong Kong, guvernul de la Beijing crează noi platforme comerciale cu drepturi speciale. De la începutul anului, Londra este considerat că centru de tranzit pentru aşa numitul yuan offshore, care permite efectuarea de investiţii în yuani.
Ca valută comercială, yuanul ocupă deja o poziţie fermă. În 2010, Beijingul s-a înţeles cu alte trei mari ţări cu economie în dezvoltare – Brazilia, India şi Rusia – să fololească în relaţiile lor comerciale valutele naţionale. Începând cu sfârşitul anului trecut, un acord similar funcţionează în schimburile cu Japonia. Ambele economii asiatice doresc ca pe viitor să lucreze nu cu dolarul, ci direct, folosind yuanul şi yenul. Inclusiv întreprinderile germane vor pot deja să-şi achite facturile în yuani.
Potrivit estimărilor băncii HSBC, peste trei ani, China va realiza aproape jumătate din comerţul său în valută liberă. Iar asta îşi va lăsa amprentă asupra pieţei valutare. O vorbă din bătrâni afirmă că banii merg după comerţ. Pe măsură ce China se transformă din exportator în importator, vă creşte şi dorinţa altor bănci centrale de a-şi orienta moneda ţării lor de origine spre China, crescând rezervele în yuani, estimează un studiu elaborat de Deutsche Bank Research. „Pornim de la premisa că yuanul va ajunge a două valută mondială”, subliniază unul dintre responsabilii instituţiei, Eddy Henning.