Potrivit declaraţiei Asociaţiei Orbilor din R. Moldova, numărul persoanelor cu deficienţe de vedere constituie circa 9000 de persoane, dintre care peste 3.500 nu văd deloc, iar 4000 deţin un rest de vedere, dar nu se pot deplasa singure.
Deşi, Codul Electoral le permite să intre în cabina de vot cu un însoţitor, „cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale”, reprezentanţii Centrului de asistenţă juridică pentru persoanele cu dizabilităţi spun că nevăzătorii refuză de multe ori să meargă la vot.
Şi asta se întâmplă deoarece nevăzătorii nu au o persoană de încredere care să-i însoţească şi care să voteze conform alegerii lor, şi nu altfel. Mai mult, art. 58( 1) din Codul Electoral contravine art.38(1) din Constituţia R. Moldova care prevede dreptul la vot secret.
În aceste condiţii, Asociaţia Orbilor din Moldova şi Centrul de asistenţă juridică au propus editarea a cel puţin 3000 de buletine de vot punctate în sistemul Braille, care ar rezolva problema votului cel puţin pentru jumătate dintre persoanele nevăzătoare. CEC-ului i s-a adus la cunoștinșă această propunere, dar ea a rămas fără răspuns, fiind invocată lipsa unor date concrete despre numărul persoanelor cu deficienţe de vedere şi locul acestora de trai, ceea ce complică repartizarea buletinelor.
Conform declarațiilor secretarului CEC, Iurie Ciocan, o asemenea propunere nu i s-a adus la cunoştinţă. Aceasta, însă oricum nu ar fi posibil de realizat pentru scrutinul din 28 noiembrie, din lipsă de timp.
Dreptul la vot secret pentru persoanele cu dizabilităţi este garantat de Convenţia ONU privind persoanele cu dizabilităţi, ratificată de Parlamentul R. Moldova la 9 iulie, anul curent. Art. 29 al Convenţiei prevede protejarea dreptului la vot secret al persoanelor cu dizabilităţi, iar procedura de vot să fie accesibilă pentru acestea.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE