Grecii încep să ceară sacrificii şi din partea Bisericii Ortodoxe a ţării, după numeroase scandaluri financiare şi de corupţie în rândul reprezentanţilor Bisericii, scrie Business24.ro.
Grecii au avut resentimente de mai mult timp pentru că puternica instituţie a Bisericii Ortodoxe a plătit foarte puţine taxe şi a primit subvenţii consistente, atât din partea Greciei, cât şi a Uniunii Europene.
Costurile de personal se ridicau anual la 230 de milioane de euro, plătite din banii contribuabilor, iar guvernul a început să taie cheltuielile şi în acest sector doar în ultimele luni, scrie Der Spiegel.
Biserica beneficiază de numeroase facilităţi fiscale încă în vigoare. Nu plăteşte taxe pentru proprietăţile care nu sunt închiriate, şi doar din 2010 statul a început să perceapă impozite pe veniturile din tranzacţiile imobiliare ale instituţiei. Anterior acestui an, Biserica a obţinut profituri considerabile, fără să plătească nimic către stat.
Biserica Ortodoxa a Greciei se presupune a fi pe locul doi la deţinerea de proprietăţi imobiliare din ţară, deşi nu se cunoaşte exact cât teren deţine. Experţii estimează că proprietăţile acesteia depăşesc 130.000 de hectare de pădure şi teren arabil, precum şi diverse proprietăţi imobiliare în fiecare oraş mare al Greciei.
Parlamentarul de stânga, Grigorios Psarianos, consideră că adevărata problemă este reprezentată de lipsa de separare clară dintre Biserica şi Stat.
"În nici o altă ţară europeană acestea două (n.r. instituţii) nu sunt atât de interconectate", a declarat acesta. "Mulţi politicieni sunt dependenţi de binecuvântarea clericilor şi mulţi preoţi se implică în politică", a mai adaugat Psarianos.
Ortodoxismul reprezintă religia predominantă în Grecia, aproximativ 97% din locuitori aparţinând acestui cult, iar icoanele sunt omniprezente în scoli.
Cazuri răsunătoare de corupţie în sanul Bisericii
Psarianos consideră că Biserica este la fel de afectată de criză ce a cuprins societatea din Grecia, iar astfel nu este mai puţin vulnerabilă la corupţie decât alte insituţii.
Un caz foarte cunoscut este cel al Episcopului Panteleimon al Atticii, care a fost condamnat la şase ani de închisoare în 2008 pentru delapidarea a 2,5 milioane de euro, pe care i-a justificat drept fond de rezervă care să-l susţină la bătrâneţe.
Dar cel mai spectaculos scandal a fost cel al Mănăstirii Vatopedi, de pe Muntele Athos. Această regiune cuprinde 20 de mănăstiri şi are drept de auto-guvernare.
În 2011, Staretul Ephraim al Mănăstirii Vatopedi a fost arestat pentru fraudă şi delapidare, ca urmare a tranzacţionării unor proprietăţi ale Mănăstirii Vatopedi, în schimbul unor proprietăţi mult mai valoroase aparţinând statului grec. Mănăstirea a obţinut cu această ocazie 100 de milioane de euro.
Acest caz a fost, potrivit lui Psarianos, momentul care a marcat schimbarea opiniei grecilor în legătură cu Biserica Ortodoxa şi responsabilitatea acesteia pentru actuala criză.
Partidul lui Psarianos, care face parte din actuala coaliţie de guvernământ, doreşte o separare mai clară între Biserica şi Stat, chiar dacă celelalte partide mari de la guvernare nu consideră acest lucru o prioritate.
Episcopul Athimos de Thessaloniki, intervievat de Der Spiegel, respinge însă această idee: "Există o legătură sfântă între poporul grec şi Biserica lor. Nimeni nu ar trebui să o întrerupă."

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE