Congresul deputaților și autorităților de toate nivelurile de la Comrat, convocat astăzi, a adoptat o rezoluție în care au cerut, printre altele, reluarea zborurilor Chișinău-Moscova, deși acest lucru este imposibil din cauza că spațiul aerian al Ucrainei nu poate fi traversat din cauza războiului provocat de Federația Rusă. Aceștia pledează pentru o adresare către Comisia de la Veneția în vederea anulării rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind aderarea țării la Uniunea Europeană. De asemenea, potrivit rezoluției, va fi transmisă o solicitare Statelor Unite ale Americii pentru ca să fie examinat modul în care este respectată Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău respinge acuzațiile privind nerespectarea autonomiei regiunii și cataloghează solicitările congresului drept o tentativă de destabilizare.
„Autoritățile centrale recunosc și respectă autonomia regiunii, însă aceasta nu înseamnă că trebuie să accepte practici ilegale sau încercări de destabilizare. Declarațiile despre lipsa de recunoaștere a autonomiei sunt absolut nefondate, iar decizia privind redeschiderea zborurilor este una din competențele autorităților centrale și trebuie analizată în contextul național și al securității”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
Președintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Dmitri Constantinov, susține că finanțarea guvernamentală nu este distribuită echitabil, fiind direcționată preponderent către Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, autoritățile de la Chișinău resping afirmațiile. Premierul Dorin Recean a afirmat în cadrul unei emisiuni televizate că, dimpotrivă, Guvernul a alocat sute de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii din regiune, în ciuda faptului că regiunea nu contribuie la formarea acestui buget.
Pe de altă parte, bașcanul de la Comrat, Evghenia Guțul, cercetată penal în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor, declarat neconstituțional, s-a plâns astăzi că nu a fost inclusă încă în componența Guvernului și a declarat că Chișinăul ar provoca intenționat o revoltă în regiune, reiterând importanța parteneriatului cu Rusia. Autoritățile de la Chișinău explică că refuzul includerii bașcanei în Guvern nu este o decizie politică, ci una bazată pe respectarea legii – premierul a explicat decizia în spațiul public - „că există dovezi că alegerile din UTAG au fost fraudate, iar înainte ca această situație să fie clarificată, nu se poate permite infiltrarea unor persoane cu interese străine în guvern”.
Rezoluția adoptată mai conține cerințe precum oprirea procesului de anulare a legilor găgăuze în instanțe, organizarea unui referendum privind viitorul autonomiei și refuzul de a participa la alegerile parlamentare dacă nu vor fi deschise suficiente secții de vot în țarile CSI.
Precizăm că la congres nu au participat reprezentanți ai autorităților centrale sau ai misiunilor diplomatice. O parte dintre deputații găgăuzi și primarii din orașele autonomiei, de asemenea, au lipsit.
Deciziile congresului deputaților de toate nivelurile din autonomia găgăuză nu au putere juridică, deoarece nu există niciun act normativ emis de Comrat care să reglementeze activitatea acestui organ. În anul 2019, a fost propus un proiect de lege în acest sens, însă nu a mai fost aprobat.