Războiul vinurilor care deseori este considerat o armă a Rusiei în relaţiile sale cu fostele ţări sovietice este asociat, în ultima perioadă, cu „un amestec cu politica”. „În ciuda faptului că este de natură economică, cauza principală a acestui “război”, este una pur politică. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că s-a căutat o soluţie, în primul rând una politică”, a declarat analistul rus Alexei Vlasov, într-un comentariu pentru publicaţia Gazeta.ru.
Potrivit politologului de la Moscova, politicienii moldoveni caută această soluţie în mod diferit: „Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a declarat la 22 iulie într-un interviu acordat televiziunii publice că în viitorul apropiat se va întâlni cu omologul său Vladimir Putin şi va discuta despre problemele în exportul de vinuri pe piaţa rusă. În acelaşi timp, el a cerut ca vinificatorii să lucreze în direcţia îmbunătăţirii calităţii vinurilor moldoveneşti.
Totodată, a fost anunţat şi despre vizita în Republica Belarus a preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, care v-a discuta cu conducerea de la Minsk şi despre posibilitatea livrării de vinuri moldoveneşti pe piaţa belarusă”.
La rândul său, analistul Alexei Makarin de la Centrul pentru Tehnologi Politice din Moscova crede că vizita lui Mihai Ghimpu la Minsk, nu este decât „un nou episod din serialul „Lukaşenko împotriva Kremlinului”. Makarin este convins că aceasta nu va nu va afecta exportul de vinuri în Rusia.
"Cel mai probabil, o decizie în acest sens va fi luată în dependenţă de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, explică Makarin. Până atunci problema privind exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă va rămâne încordată”, conchide expertul rus.
Precizăm că, la 21 iulie curent, ministrul Economiei R. Moldova, Valeriu Lazăr, a recunoscut faptul că statul nu-şi poate permite renunţarea la exportul de vinuri moldoveneşti în Rusia, dar este gata să înăsprească normele de control al calităţii vinurilor livrate în Rusia. El a precizat că redirecţionarea exportului de vinuri de pe piaţa rusă spre alte ţările Uniunii Europene va fi posibilă în următorii 10-15 ani.