Volumul neânsemnat al investiţilor străine în economia Republicii Moldova este unul din motivele situaţiei economice şi sociale grave în care ne aflăm. Acestea contribuie pozitiv la dezvoltarea ţării în lipsa resurselor financiare proprii pentru investiţii. Există o corelaţie pozitivă între stocul de investiţii străine directe pe cap de locuitor şi competivitatea economiei naţionale. Aceasta fiind cauza pentru care ţările lumii intră în competiţie directă pentru atragerea investiţiilor.
Această concurenţă, a condus la reformarea multor state, prin perfecţionarea legislaţiei în domeniul antreprenoriatului şi crearea unui climat favorabil de afaceri. Astfel fluxul de investiţii străine într-o ţară denotă gradul de dezvoltare şi gradul de credibilitate în economia ei.
Criza economică globală a diminuat esenţial investiţiile străine directe (ISD) globale. În Republica Moldova situaţia a fost agravată de instabilitatea politică din această perioadă care a afectat atât investiţiile străine, cât şi cele naţionale.
Astfel, după o scădere a ISD în primul trimestru 2009, faţă de primul trimestru 2008, de 6 ori, ISD în trimestrul II 2009 au scăzut faţă de trimestrul II 2008 de cca 14 ori. Potrivit experţilor economici, valoarea ISD pentru anul 2009 este estimată la 200 mln USD, comparativ cu 350 mln dolari US pentru anul 2008. Stabilitatea politică - care a lipsit pe parcursul întregului an - este un factor important pentru stimularea investiţiilor private și publice. În acest sens, de la noua guvernare se așteaptă îmbunătăţirea climatului de afaceri prin eliminarea tuturor barierelor și utilizarea eficientă a creditelor externe destinate proiectelor de infrastructură.
După ce Guvernul Republicii Moldova a finalizat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar acordul la care s-a ajuns ar putea credita Moldova cu împrumuturi în valoare de 590 de milioane de dolari în următorii trei ani, s-a anunţat că cota 0 la impozitul pe profitul reinvestit va rămâne în vigoare până în 2012, după care va fi introdusă cota de impozitare de 10%. În acest context, sper că se va lua în considerare regula de aur a politicii fiscale adoptată de premierul Marii Britanii, Gordon Brown. Regula de aur spune că într-un ciclu economic, guvernarea se va împrumuta numai pentru a investi şi nu pentru a crea cheltuieli curente.
Asociaţia Investitorilor Străini din R. Moldova (FIA) a expus careva recomandări în ediţia anului 2009 a „Cărţii Albe” pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, principalele fiind: anularea restricţiilor impuse companiilor cu capital străin în privinţa achiziţiei terenurilor agricole, revizuirea legislaţiei actuale privind restituirea TVA, prevederea unei noi legi privind protecţia concurenţei, permisiunea companiilor de a instrui şi elibera certificate de studii profesionale.
Recent, se observă o tendinţă a investitorilor străini de a fi mai prudenţi şi mulţi nu fac investiţii mari în lipsa certitudinii privind regulile de desfăşurare a businessului în Moldova. În încercarea de a evita criza economică, agenţii economici, de asemenea, aplică principiul lui Pareto sau regula 80/20 ,care spune că: “80% dintre efecte sunt generate de 20% dintre cauze”. Din punctul meu de vedere, cea mai importantă concluzie a principiului Pareto rămâne ideea concentrării pe creşterea productivității şi nu creșterea efortului sau a resurselor. Totodată, importantă rămâne şi ideea selectivității necesarului de efort în loc de amplificarea acestuia în atingerea unor obiective.
Considerăm următoarele direcţii de modificare a climatului investiţional în Republica Moldova:
  • nu este suficientă existenţa unui cadru juridic puternic pentru atragerea investiţiilor, importantă fiind respectarea supremaţiei legii. Pentru a stimula investiţiile, Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nu trebuie doar adoptată, ci trebuie implementată în mod echitabil şi universal.
  • procesul de privatizare nu şi-a fixat un scop în sine cu privire la atragerea investiţiilor străine. Regulamentul cu privire la contractul de achiziţie a mărfurilor şi serviciilor pentru beneficiarii de stat prevede că pot fi contractaţi toţi agenţii economici din RM sau din străinătate, organizaţi şi dotaţi corespunzător pentru realizarea achiziţiei publice, care au drept legal de a desfăşura acest gen de activitate. În realitate, practicile de distribuire a contractelor de achiziţii publice au fost acordate în mod preferenţial unor competitori autohtoni, deseori puţin eficienţi. Procesul privatizării trebuie continuat în mod transparent, iar numărul obiectelor supuse privatizării trebuie să crească.
  • acordarea facilităţilor fiscale nu poate crea în mod artificial un climat economic favorabil, nu poate compensa gradul redus al bazei industriale sau rezolva problemele privind stabilitatea politică. Aceasta este mult mai importantă în etapa a doua a deciziei investiţionale, când din lista posibilelor amplasamente pentru investiţii stabilite la etapa I, existenţa stimulentelor poate favoriza una din ele.
  • birocraţia şi transparenţa. Cu cât vor exista mai multe formalităţi, reglementări excesive şi intervenţii din partea guvernului, cu atât probabilitatea existenţei corupţiei şi a mitei ca metode de ocolire a sistemului va fi mai mare.
  • economia tenebră. Este necesară o inversare a trendului economiei necontabilizate. Ordonarea stabilă a sistemului fiscal, atenuarea constrângerilor birocratice va duce la stoparea migraţiei agenţilor economici spre sectorul necontabilizat.
  • deşi a fost creată Organizația de Promovare a Exporturilor şi Atragere a Investiţiilor(MIEPO), nu se simte aportul acesteia la atragerea investiţiilor străine în ţară. MIEPO trebuie să contribuie la atragerea prin abordarea directă a investitorilor cu proiecte şi propuneri, acordarea serviciilor pre şi post-investiţionale, investitorilor potenţiali şi a celor actuali.
  • în cazul Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei (ANPC), este necesară perfecţionarea legislaţiei în domeniul concurenţei, stabilirea în mod exhaustiv a metodologiei şi instrumentelor utilizate pentru detectarea şi monitorizarea acţiunilor anti-concurenţă, limitele de control.
  • infrastructura nedezvoltată este una din problemele majore ale economiei moldoveneşti, care împiedică creşterea economică şi desigur, atragerea investiţiilor străine. Numai investiţiile publice în infrastructură vor permite investitorilor să atragă atenţia asupra avantajelor oferite de Republica Moldova.
  • resursele de muncă ieftine nu înseamnă neapărat calificarea necesară. Odată cu migrarea intensă peste hotare, problema resurselor umane calificate devine tot mai stringentă, fiind solicitate strategii de îmbunătăţire a calificării resurselor umane şi armonizarea normativelor de muncă în raport cu cele europene.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE