CEDO a condamnat R.Moldova, după ce un deținut a fost bătut pentru că-și cerea drepturile
martie 15, 2016
Republica Moldova a mai pierdut un dosar la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Decizia a fost făcută publică astăzi, 15 martie, reclamantul fiind Tudor Ciorap, cetățean al Republicii Moldova, născut în 1965 și locuiește în Chișinău, comunică Politik.md.Potrivit reclamantului, care la data de 28 octombrie 2006 își ispășea pedeapsa cu închisoarea pentru 11 ani în Penitenciarul nr.13 din municipiul Chișinău, un grup de ofițeri mascați, înarmați cu bastoane de cauciuc și cu scuturi metalice l-au forțat, atât pe el cât și pe colegii de celulă să iasă în coridor și să se alinieze cu fața la perete, pentru a se efectua o percheziție în celulă.
Reclamantul a susținut că văzând toate bunurile sale și ale colegilor săi de celulă, inclusiv alimentele și medicamentele împrăștiate peste tot, a refuzat să se supună ordinului de a intra înapoi în celulă și a cerut ca procurorul sau colaboratorii penitenciarului să întocmească un raport cu privire la incident. Ca urmare, reclamantul a fost bătut și lovit în stomac, în același timp fiind forțat de a intra în celula sa. În timpul altercației i-au fost distruși ochelarii, iar piciorul care fusese lovit de ușa celulei și peretele de sprijin al acesteia, a fost grav rănit. În aceeași zi reclamantul a fost dus la spital și diagnosticat cu suspiciune de os fracturat, astfel fiindu-i aplicat un bandaj la picior.
La data de 31 octombrie 2006, dl Ciorap a scris o plângere autorităților privind matratarea sa. Pe marginea acestei plângeri, la 8 decembrie 2006, s-a început urmărire penală. În cadrul acestei investigații, au fost luate declarații atât de la deținutul Ciorap, cât și de la alți deținuți, de la personalul penitenciarului precum și de la personalul medical. Toți au confirmat faptul că, în esență, a existat o altercație, că celula în care se afla dl Ciorap a fost adusă în dezordine și că reclamantul a fost rănit la picior.
În februarie 2008 urmărirea penală a fost încetată, fiind reținută înregistrarea video cu o durată de 6 minute prezentată de administrația penitenciarului și realizată de către unul dintre ofițerii ce au participat la percheziție în timpul alteracației iscate. S-a constatat că potrivit acestei înregistrări nu a fost dovedită aplicarea violenței, însuși reclamantul a fost cel ce a acționat în mod provocator, prin refuzul de a se supune voinței personalului închisorii.
Urmărirea penală a fost reluată, însă în cele din urmă, în august 2008 a fost iarăși încetată. Cererea sa de recurs, direct la Curtea Supremă de Justiție a fost respinsă în octombrie 2009.
În fața Curții, reclamantul s-a plâns că el a fost maltratat în detenție și că urmărirea penală desfășurată în baza plângerilor sale de maltratare a fost ineficientă. El a susținut că materialul video oferit organelor de urmărire penală a fost editat, or acesta include doar șase minute din procesul de percheziție, care de fapt a durat 30 de minute.
Curtea a constatat, în unanimitate, violarea articolului 3 din Convenție, notând că potrivit unui colaborator al penitenciarului, înainte de efectuarea percheziției, reclamantul nu s-a plâns de probleme de sănătate, însă imediat după ce a fost efectuată acea percheziție, atât el cât și ceilalți deținuți au solicitat asistență medicală.
În ceea ce privește materialul video realizat în timpul percheziției, Curtea a constatat că durata acestuia a fost semnificativ mai mică decât durata percheziției. Mai mult decât atât, aproape de sfârșitul înregistrării, reclamantul a solicitat filmarea în interiorul celulei, pentru a arăta mizeria lăsată acolo, fără succes. De asemenea, este clar că filmarea include scene atât la începutul căutării cât și la sfârșitul acesteia, ceea ce indică că filmarea nu a început aproape de sfârșitul percheziției. Curtea a mai notat că în cazul în care a existat controverse în ceea ce privește conținutul și integritatea video, nu este clar de ce ofițerul de urmărire penală nu a cerut înregistrarea video în original, dar s-a mulțumit cu vizualizarea unei părți ce i-a fost prezentată. Subsecvent, omisiunea de a obține video original este o deficiență serioasă în cadrul urmăririi penale, ceea ce duce la concluzia că autoritățile nu au vrut "să i-a toate măsurile rezonabile disponibile pentru a se asigura cu probe privind incidentul".
Reclamantul a pretins suma de 500 Euro cu titlu de prejudiciu material, și 60,000 Euro cu titlu de prejudiciu moral, de asemenea s-au solicitat 1,500 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Postări asemănatoare
Reparații pe porțiuni – 17 kilometri din traseul Bălți-Florești urmează...
ANRE taie din poftele operatorilor – Noi prețuri la apă...
Aproape 500 de primării intră în cursa pentru amalgamare –...
Maia Sandu explică de ce profesorii riscă să rămână fără...
Partidul Național Moldovenesc acuză PAS de presiuni asupra unui primar...
Funcția de bașcan al Găgăuziei declarată vacantă – Adunarea Populară...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Criza economică se adâncește în stânga Nistrului – Starea de...
august 18, 2026
Linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău, aproape de exploatarea comercială –...
august 18, 2026
Dodon atacă politica fiscală a Guvernului – 5,1 miliarde de...
august 18, 2026
Un expert economic face praf politica BNM – „Inflația accelerează...
august 18, 2026
Fertilizarea in vitro, finanțată din fondurile AOAM – CNAM contractează...
august 18, 2026
Profesorii ies în stradă – Sindicatele anunță protest la Guvern...
august 18, 2026
