Ce trebuie să ştim despre gripa A (H1N1)

Din America şi până în Africa, trecând prin Europa, ameninţarea unei pandemii de gripă a ţinut multă vreme prima pagină din actualitate şi forţele politice continuă să se organizeze din 25 aprilie, dată la care a apărut gripa A în America de Nord. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), estima că este vorba de o urgenţă internaţională. În Europa, Statele Unite şi Asia, au fost luate măsuri preventive pentru a evita propagarea acestui virus ca în cazul gripei aviare din 2000.

Ce trebuie să ştim despre gripa A (H1N1)

Virusul gripei A (H1N1), apărut în Mexic în martie 2009, a atins acum toate ţările occidentale. ”Gripa porcină”, ”gripa mexicană„ şi apoi ”nord-americană”, ”noua gripă” şi în final ”gripa A (H1N1)”: într-o săptămână virusul a fost supus la numeroase mutaţii lingvistice. Schimbări care relevă lipsa generală a unei certitudini privind provenienţa sa. ”A” este tipul virusului, iar paranteza reprezintă capacitatea de mutaţii a acestuia. H1N1, înseamnă Hemagglutinina 1 şi Neuraminidase 1, care sunt proteinele ce au fost găsite pe suprafaţa virusului şi care îi permit acestuia să se fixeze pe alte celule.

Conform unui studiu american publicat de revista ştiinţifică PLOS Currents, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Maryland, virusul H1N1 nu trebuie lăsat să se combine cu alţi viruşi şi este foarte succesibil la mutaţii.

Studiul a fost efectuat pe dihori infectaţi cu trei viruşi de gripă diferiţi. Cercetătorii au descoperit cu această ocazie că H1N1 îi domină pe ceilalţi viruşi. O observaţie importantă însă: H1N1 nu s-a combinat cu celelalte surse virale ale gripei sezoniere din 2009 ceea ce înseamnă că din asocierea cu alţi viruşi nu apare un virus nou.

Simptomele

Pentru moment, simptomele gripei A (H1N1) sunt aceleaşi ca pentru o gripă de sezon: asocierea cu problemele respiratorii (tuse, dificultăţi în respiraţie) a semnalelor generale: febra constantă şi mai mare de 38°C, oboseala, dureri musculare. Unele persoane ar putea avea boala, dar fără a prezenta vreun simptom.

De ce se propagă atât de repede?

Două studii realizate în Canada şi în Singapore arată că o cauză prin care poate fi explicată propagarea virusului ţine de faptul că pacienţii infectaţi pot rămâne contagioşi o săptămână până la 12 zile după încetarea febrei.

Virusologii credeau iniţial că pacienţii cu gripă rămân contagioşi între 24 şi 48 de ore după dispariţia febrei. Ori aceste două studii demonstrează că la 20 până la 30% dintre pacienţi, virusul rămâne viu în sânge 8 până la 12 zile de la dispariţia febrei. Virusul rămâne viu, ceea ce înseamnă că se poate multiplica şi deci infecta alte persoane.

Studiul realizat la Singapore a mai arătat că perioada contagioasă ar fi mai scurtă la pacienţii trataţi cu antivirale de tip Tamiflu.

În schimb, cercetătorii nu au putut stabili densitatea încărcăturii virale la finalul celor 8 zile. Asta înseamnă că nu se ştie exact până în ce moment aceşti pacienţi sunt contagioşi. Ori, după cum admit autorii acestor studii, aceste date sunt esenţiale pentru a estima adevăratul risc de contaminare

Persoanele cele mai vulnerabile

Femeile însărcinate, în special cele aflate în al doilea şi al treilea trimestru al sarcinii, sunt vulnerabile în faşa virusului şi orice febră asociată cu un simptom respirator trebuie considerată o urgenţă medicală. Copii, bolnavii cronici şi personalul medical şi de securitate, sunt la fel de vulnerabili, fiind foarte expuşi.

Conform primelor anchete epidemiologice asupra pandemiei făcute în Statele Unite şi Mexic, obezitatea este şi ea un factor agravant.

Vaccinurile

OMS recomandă antiviralul Tamiflu. Acesta aparţine grupului farmaceutic elveţian Roche şi poate fi utilizat şi preventiv - în special pentru grupele cele mai. Laboratorul care dispunea de un stoc de 100 de milioane de doze înainte de apariţia iniţială a gripei din martie, prevede să îşi majoreze capacitatea în luna decembrie la 33 de milioane de doze pe lună, adică 400 de milioane de doze anual.

Vaccinul ar trebui să ajungă în curând pe piaţă - guvernul chinez a aprobat producerea unui prim vaccin în laboratoarele societăţii chineze Sinovac. Acest nou produs ar putea provoca efecte secundare neaşteptate şi face obiectul unei atente supravegheri. Agenţia franceză a medicamentelor (Afssaps) a mai prevăzut să afişeze pe site-ul propriu o declaraţie privind eventualele efecte secundare.

Prevenţia

Prevenţia se face prin măsuri simple de igiene şi de viaţă sănătoasă: spălarea mâinilor regulat cu săpun - sau cu o soluţie hidroalcoolică, mult mai eficientă - tuşitul în batistă, aerisitul camerelor, etc. Aceste măsuri devin mai drastice dacă se intră în contact cu persoane bolnave.

politik

Ce trebuie să ştim despre gripa A (H1N1)

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Caută

Urmărește-ne

Arhivă

Ce trebuie să ştim despre gripa A (H1N1)

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

622.000 de gospodării eligibile la programul de compensații „Ajutor la...

Peste jumătate de milion de lei acordați neregulamentar de ODA...

Proiectul de lege care scapă primăriile de taxe și birocrație...

Alexei Buzu – Amalgamarea voluntară implică deja peste 320 de...

PSRM gata să voteze bugetul Chișinăului pentru 2026, însă cu...

Procedura de expropriere de pe terenul destinat sediului Ambasadei SUA...

Caută

Urmărește-ne

Arhivă

Trafic rutier în condiții de iarnă – Circulația pe drumuri...

O nouă dronă depistată în satul Sofia din raionul Drochia –...

Statul pregătește măsuri pentru deblocarea pieței imobiliare – Soluțiile propuse...

Vot în Parlament – Banii obținuți din confiscări, redirecționați către proiecte...

Economia din stânga Nistrului, lovită de cea mai dură criză...

UE, principala piață pentru fructele moldovenești – Jumătate din exporturi...