Curtea Constituţională a decis astăzi, 21 mai, în urma ședinței de audiere a părților, că instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Parlamentului a fost constituțională, anunță Politik.md.
Înalta Curte a examinat contestaţia depusă de un grup de deputați liberali, privind legalitatea atribuirii vicepreședintelui Parlamentului aceloraşi competențe ca și președintelui Legislativului.
Liberalul Valeriu Munteanu a declarat în cadrul dezbaterilor că toate actele votate de Parlament după demiterea lui Marian Lupu ar fi neconstituţionale.
Pe de altă parte, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi a specificat că actele contestate de liberali sunt perfect legale şi că interimatul funcției are menirea să evite vidul din lege. „În aceste condiții, pentru vacanța funcției s-a constituit un interval de timp, când în acest sens se constituie interimatul unei funcții. Dacă funcția președintelui Parlamentului devine vacantă, interimatul se asigură de un vicepreședinte al Parlamentului, iar dacă sunt mai mulți vicepreședinți, se desemnează unul de către plen. Asfel, potrivit Constituției se autorizează Parlamentul să-și reglementeze poziția de a stabili cadrul normativ, pentru buna funcționare a acestuia”, a declarat Valeriu Ghilețchi.

Potrivit deciziei Curții, autonomia regulamentară parlamentară nu poate fi absolutizată, întrucât supremația Constituției reprezintă un principiu general a cărui respectare este obligatorie, inclusiv pentru autoritatea legiuitoare, care nu poate adopta acte legislative și aproba reguli ale procedurii parlamentare contrare dispozițiilor sau principiilor Constituției.

„Curtea a reţinut că interimatul funcției este asigurat expres prin Constituție doar pentru Președintele Republicii Moldova și Prim-ministru (articolele 91 și 101), care nu operează cu noțiunea de „interimat al funcției de Președinte al Parlamentului”, la fel cum nu conține prevederi referitoare la celelalte organe de lucru ale Forului Legislativ. În acest context, Curtea a statuat că în problemele și aspectele legate de organizarea și funcționarea internă a Parlamentului în privința cărora Constituția nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voința majorității membrilor manifestată prin vot. În acest sens, Parlamentul are competența exclusivă să stabilească prevederi privind atribuțiile organelor sale de conducere, să decidă asupra modului de aplicare a acestora, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare.

Curtea a reţinut că, deși la data revocării Președintelui (25 aprilie 2013), Regulamentul Parlamentului nu cuprindea norme referitoare la posibilitatea vicepreședintelui de a exercita atribuțiile acestuia în cazul vacanţei funcţiei, inclusiv de a semna legile adoptate, în virtutea autonomiei regulamentare a Parlamentului și prin raportare la analogia legii, această competenţă putea fi exercitată de vicepreşedintele Parlamentului, împuternicit în acest sens de deputaţi prin votul majorităţii, chiar şi în lipsa unei norme legale exprese în Regulamentul Parlamentului”, se arată în decizia Curții Constituționale. 

Amintim că, la 25 aprilie, Marian Lupu a fost revocat din funcţia de Speaker cu votul PLDM și PCRM, iar competențele acestuia au fost delegate vicepreședintei Parlamentului, Lilianei Palihovici. 

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE