Pe 13 august se împlinesc 48 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului. Fundaţia "Memorialul Zidului Berlinului" şi Centrul de Cercetare a Istoriei Contemporane din Potsdam (ZZF) au publicat primele statistici complete privitoare la numărul persoanelor care si-au pierdut viata in încercarea de a trece graniţa câtre Berlinul de Vest.
Cel puţin 136 de persoane au fost ucise în perioada 1961- 1989, în timp ce încercau să treacă în partea de vest a Zidului Berlinului.
În capitala germana a fost publicat primul studiu biografic despre victimele ucise la Zidul Berlinului în perioada regimului totalitar din fosta RDG. Guvernul Federal a finanţat cu peste 280.000 Euro proiectul realizat de Fundaţia "Memorialul Zidului Berlinului", în colaborare cu Centrul de Cercetare a Istoriei Contemporane din Potsdam (ZZF). În publicaţia "Victimele ucise la Zidul Berlinului, 1961-1989" au fost documentate în detaliu 575 de cazuri.
Ministrul de Stat pentru cultura si mass-media, Bernd Neumann, a declarat la Berlin ca aceasta lucrare ştiinţifica este "o dovada impresionanta a ceea ce a însemnat intr-adevăr Zidul Berlinului".
Mulţi care au vrut sa plece din acea închisoare", a adăugat Neumann, "acea tara, care s-a autodenumit democrata şi care nu a făcut altceva decât să batjocorească numele democraţiei, au fost ucişi cu sânge rece. Prima persoana care a încercat sa treacă de zid a fost împuşcată în cap după numai 11 zile de la ridicarea acestuia, la 24 august, în zona actualei clădiri a Cancelariei Federale din Berlin. Günter Litfin avea puţin peste 20 de ani."
Mai mult de jumătate din cele 136 de victime si-au pierdut viata in primii 5 ani de la ridicarea zidului. Cele mai multe persoane ucise au fost bărbaţi, cu vârste cuprinse intre 16 si 30 de ani. Grănicerii RDG-ului nu s-au sfiit însă să ucidă chiar şi copii: printre victime s-au aflat 9 minori sub 16 ani şi 34 de persoane intre 16 si 20 de ani.
Câţi tineri germani mai sunt însă conştienţi de ceea ce a însemnat regimul totalitar est-german? Un studiu realizat anul trecut la Freie Universität Berlin în rândul elevilor intre 16 şi 17 ani, arata că cei care s-au născut după 1989 ştiu foarte puţin despre RDG, divizarea Germaniei sau Zidul Berlinului.
"Încă exista oameni, din ce în ce mai mulţi, care nu mai sunt interesaţi de ceea ce au săvârşit acei criminali, sau care chiar găsesc anumite elemente pozitive ale regimului RDG-ist. Modul in care se evapora cunoştinţele despre RDG este dramatic. Mulţi tineri nici nu mai ştiu daca regimul est-german a fost o dictatură. O astfel de evoluţie e într-adevăr problematică şi poate deveni chiar periculoasă pe termen lung pentru o democraţie", a declarat Bernd Neumann la Berlin.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE