Guvernatorul BNM spune ce se va întâmpla cu prețurile. Astfel, Octavian Armașu spune că se atestă o stabilizare a prețurilor.
”Noi vorbim de o stabilizare a prețurilor în ultima perioadă. Vedem și o descreștere a ritmului de creștere pentru energie și fertilizanți. Avem o descreștere a creditelor de consum și o stabilitate monetară”, spune Octavian Armașu.
Referindu-se la gospodăriile casnice, guvernatorul BNM spune că: ”În ultimele trimestre avem o reducere a ponderii creditelor noi, ceea ce este rezultatul politicile noastre monetare. Avem o creștere a fondului de salarizare. Noi observăm că salariile și asigurările sociale sunt pe un palier pozitiv. Remitențele însă sunt mai mult sau mai puțin stabile”.
”Vedem că este o creștere ușoară a creditelor în valută în ultimele trimestre, iar ponderea depozitelor în valută străină a scăzut. Ceea ce înseamnă că oamenii preferă să își țină economiile în lei moldovenești, ceea ce este un lucru foarte bun”, spune Armașu.
Cât privește situația exporturile și importurile în și spre Republica Moldova, Guvernatorul BNM spune că:
”La exporturi avem o creștere semnificativă în statele CSI, iar în ceea ce ține de reexporturi - ele sunt în creștere. În trimestrul trei vedem o temperare a exporturilor în UE. Potențialul nostru de export a scăzut din cauza roadei mai slabe din 2022”, mai adaugă Armașu.
Totodată, comerțul intern a fost temperat, spune Armașu, ceea ce înseamnă că avem o creștere economică modestă dacă nu chiar una negativă.
Referindu-se la prognoza inflației, Armașu a menționat că: ”În anul 2023 am luat ca bază o creștere economică ”0” în zona euro. Inflația în zona euro se prevede a fi mai înaltă, de 5,8 în comparație cu 3,6. În Rusia, inflația va fi mai mică. Petrolul- va fi în descreștere, dar prețul la gaz va fi în descreștere. Astea sunt principalele ipoteze externe”.
Prognoze la produsele energetice sunt următoarele.
”La petrol prognozăm un preț mai mic, cu perspectivă de descreștere ușoară. Un preț ceva mai mare va fi la gaz. Cursul dolar euro - anticipă un euro mai slab decât în runda precedentă, cu o inflație mai mare, iar PIB-ul în zona euro îl vedem într-o zonă mai negativă decât în runda precedentă”, mai adaugă Guvernatorul BNM.
Indicatori 2023-2024, potrivit BNM.
”Prognoza noastră este creșterea surselor de finanțare în termeni reali. Noi am făcut niște presupuneri privind salariile, dar încă nu am văzut Legea Bugetului de anul viitor. Inflația va începe să descrească, dar nu am luat o decizie în acest sens pentru a vedea cum vor evolua lururile, respectiv în luna decembrie vom lua decizii de politică monetară corespunzătoare. Respectiv, noi vedem că vor începe în termeni reali să crească aceste surse de finanțare, în 2023 și spre sfârșitul anului 2024 să fim pe un palier pozitiv”, afirmă guvernatorul BNM.
Evoluția inflației
”În trimestrul patru, rata inflației va fi descendentă, luna octombrie a fost picul inflației. Din noiembrie 2022, ne așteptăm ca inflația să descrească. Totuși, intervalul de incertitudine rămâne a fi mare, nu avem certitudinea cum va evolua războiul, dar și prețul la resursele energetice. Vom fi prudenți în procesul de relaxare a politicilor monetare”, mai afirmă Armașu.
De ce scade inflația?
”Prețurile nu scad, ci ritmul de creștere al lor. A început să scadă cererea agregată. Inflația mare a dus la aceea ca cererea agregată să fie redusă. Aceste fenomene nu permit propagarea creșterii prețurilor în același ritm. Cererea fiind puternic dezinflaționistă, ea are nevoie de susținere printr-o politică monetară mai stimulativă. Inflația este în scădere, dar cererea agregată continuă să fie foarte slabă. Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor. Noi reușim să oprim valul de creștere a prețurilor. Dacă vor scădea prețurilor, spun că nu se întrevede acest lucru”, spune Armașu.
Efectele compensațiilor.
”Indicele prețurilor de consum presupune că Guvernul va aloca compensații pentru majorarea prețurilor la resursele energetice”, conchide guvernatorul BNM.