smh.com.auCiocnirile din Bangkok au provocat în ultimele trei zile moartea a 35 de persoane, între care un militar, şi rănirea altor 244, potrivit ultimului bilanţ realizat luni, 17 mai, de serviciile thailandeze de urgenţă, relatează AFP.
Manifestanţii antiguvernamentali au incendiat baricadele făcute de poliţie, arzând cauciucuri. Tirurile de armă şi exploziile au continuat în Bangkok toată ziua de duminică, în noi scene de gherilă urbană care s-au prelungit şi în timpul nopţii.
Situaţia s-a agravat după ce un lunetist l-a rănit grav pe Khattiya Sawasdipol, un general care s-a alăturat "cămăşilor roşii" antiguvernamentale, împuşcându-l în cap în timp ce acesta vorbea cu un jurnalist de la New York Times, joi, 13 mai.
"El a murit în această dimineaţă", a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor de intervenţie din Bangkok.
El era considerat un aliat al lui Thaksin Shinawatra, fostul premier în exil, înlăturat în 2006 de la putere printr-un puci.
Primul militar ucis în confruntările cu protestatarii
Un membru al forţelor aeriene thailandeze a fost ucis în timpul confruntărilor, fiind primul militar care a murit în timpul violenţelor survenite în ultimele zile. Şase cetăţeni străini se numără între răniţi, potrivit aceleiaşi surse.
"Au fost înregistrate încă două decese noaptea precedentă, un militar şi un manifestant", a precizat un membru al serviciilor de urgenţă din Bangkok.
Pe fondul situaţiei violente din capitala thailandeză, Statele Unite şi-au închis ambasadaş Luni, Australia a anunţat că Ambasada de la Bankok a fost închisă din cauza violenţelor, care au lăsat peste 30 de persoane moarte. Ambasada va fi operaţională, însă închisă pentru eventualii vizitatori până la un anunţ ulterior, potrivit Global Nation. Marea Britanie şi Belgia şi-au închis de asemenea ambasadele din Thailanda.
De la jumătatea lunii martie, violenţele din Bangkok au ajuns la peste 35 de morţi şi mai mult de 1.000 de răniţi care cer demisia premierului Abhisit Vejjajiva, din cauza celei mai grave crize survenite în Thailanda din 1992.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE