Guvernul nu ia, deocamdată, o decizie finală privind Legea PACCO și fuziunea dintre Procuratura Anticorupție și PCCOCS. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că autoritățile se află într-o etapă de analiză aprofundată a avizului Comisiei de la Veneția, iar eventualele modificări ale proiectului vor fi stabilite doar după consultări și evaluări suplimentare.

Potrivit ministrului, un grup de lucru interinstituțional examinează atât recomandările experților europeni, cât și informațiile furnizate de instituțiile naționale, pentru a stabili ce elemente pot fi ajustate și unde este nevoie de o delimitare mai clară a competențelor.

„Nu este vorba despre o decizie luată dintr-o singură perspectivă. Avem nevoie de date, de concluzii și de o analiză integrată”, a spus Cojuhari.

Oficialul a subliniat că scopul procesului este crearea unui mecanism funcțional, care să permită instituțiilor statului să fie eficiente, fără a afecta independența acestora. Doar după finalizarea acestei etape, Ministerul Justiției va veni cu o poziție clară privind direcția de urmat.

Amintim că Legea PACCO a fost promovată ca parte a reformei justiției și prevede comasarea a două procuraturi specializate - Anticorupție și PCCOCS, într-o structură unificată. Inițiativa a stârnit reacții divergente, iar Comisia de la Veneția a fost consultată pentru a evalua compatibilitatea proiectului cu standardele europene, în special în ceea ce privește claritatea competențelor și garanțiile de independență.

În concluziile sale, Comisia nu respinge categoric ideea reorganizării, dar avertizează că o astfel de reformă implică riscuri serioase, dacă nu este pregătită și implementată cu suficiente garanții.

Unul dintre principalele mesaje ale Comisiei este că fuziunea procuraturilor trebuie justificată clar, nu doar politic, ci și prin argumente concrete legate de eficiență, necesitate și impact. Experții subliniază că simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat rezultate mai bune în combaterea corupției sau a criminalității organizate.

Un alt punct sensibil semnalat de Comisie ține de independența procurorilor. Potrivit avizului, orice reformă care modifică structura procuraturilor specializate trebuie să evite concentrarea excesivă de putere într-o singură instituție sau în mâinile unei conduceri restrânse. Lipsa unor mecanisme clare de control și delimitare a competențelor ar putea slăbi autonomia procurorilor și ar crea vulnerabilități instituționale.

Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, claritate în delimitarea competențelor. În aviz se menționează că domeniile de activitate ale noii structuri trebuie definite precis, astfel încât să nu existe suprapuneri, confuzii sau riscul de blocaje în anchete. În lipsa acestei delimitări, reforma ar putea afecta eficiența urmăririi penale, în loc să o îmbunătățească.

Un alt aspect important este ritmul reformei. Experții europeni atrag atenția că schimbările structurale majore în sistemul de justiție nu ar trebui făcute în grabă. Comisia recomandă consultări ample, analize de impact și o perioadă de tranziție bine reglementată, pentru a evita disfuncționalități sau pierderea expertizei acumulate în timp.

În final, Comisia de la Veneția subliniază că decizia finală aparține autorităților naționale, însă recomandările sale ar trebui tratate ca un ghid de bune practici, mai ales în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Avizul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar are o greutate politică și instituțională majoră, fiind frecvent invocat de Uniunea Europeană în evaluarea reformelor din domeniul justiției.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE