Audieri publice în Parlament, după tragedia de la Orhei – Legislația privind fenomenul de violență asupra femeilor și fetelor urmează a fi ajustată

Noțiunea de femicid, definită ca uciderea intenționată a unei femei din motive misogine sau bazate pe gen, ar urma să fie introdusă în legislația Republicii Moldova, urmare a apelului public venit din partea mai multor organizații ai societății civile. Subiectul a fost discutat la audierile publice organizate de Parlament privind răspunsul sistemic al statului la cazuri de violență excepțional de grave și măsurile întreprinse pentru protecția femeilor și fetelor în Republica Moldova. Audierile au avut loc la inițiativa vicepreședintelui Parlamentului, Doina Gherman. Evenimentul s-a desfășurat pe Platforma Femeilor Deputate, fiind organizat în comun cu Comisia juridică, numiri și imunități.

Discuțiile ample au avut scopul de a identifica soluții pentru îmbunătățirea mecanismelelor instituționale de răspuns la cazurile de violență, în bază de gen și de violență în familie. La audieri au participat deputați, reprezentanți ai autorităţilor şi instituţiilor abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, ai organizațiilor societății civile, ai partenerilor de dezvoltare.

„Violența pe bază de gen rămâne o tragedie națională, iar statisticile sunt îngrijorătoare. În 2023, în Republica Moldova, au fost înregistrate 24 de cazuri în care au murit femei, ucise de soți, concubini sau parteneri de viață, iar în 2022 – 21 de femei. Dincolo de aceasta, fiecare a treia femeie din țara noastră a suferit de-a lungul vieții de violență”, a menționat vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, sunt înregistrate circa 5-6 mii de victime ale violenței în familie, iar măsurile legislative aprobate și pârghiile existente au înlăturat anumite bariere pe care le întâmpinau autoritățile la intervenția și investigarea cazurilor de violență.

Vorbind despre tragedia de la Orhei, Cernăuțeanu, a afirmat că Poliția a reacționat prompt, dar a fost limitată de anumite circumstanțe și impedimente. El a recomandat în acest sens modificarea legislației, pentru a permite acces direct poliției la camerele de supraveghere din spațiile publice.

„Pârghiile legale pe care le avem în prezent, nu sunt cele mai favorabile unor astfel de procese. Ajungem la concluzia că prin intermediul anumitor platforme, inclusiv cu Facebook ne oferă mai multe posibilități decât pârghiile legale în Republica Moldova. În primul rând pentru a descifra un apel telefonic sau a ridica acoperirea telefonică a persoanelor care au fost în acea rază nu ai nicio posibilitate în zilele vineri, sâmbătă și duminică. Operatorul de telefonie mobilă nu lucrează să-ți ofere descifrările acestea, nemaivorbind că se eliberează la încheierea instanței de judecată. Este necesar să ajustăm mecanismul respectiv, acolo când avem dispariția persoanelor minore, în mod special, poliția să aibă acces”, a mențiomat chestorul Cernăuțeanu

În context, reprezentantul Procuraturii Generale, procurorul Mariana Gornea a subliniat că, în anul 2023, au fost trimise în judecată 136 de cauze penale de viol, fiind emise 98 de sentințe de condamnare la închisoare. Tot pe parcursul anului trecut, a fost finalizată urmărirea penală pentru 592 de cauze de violență în familie, iar instanțele judecătorești au emis peste 600 de sentințe de condamnare.

Participanții la audieri au venit cu propuneri de ajustare a unor mecanisme în cazurile de violență asupra femeilor, de sporire a măsurilor de prevenție, de desfășurare a campaniilor de informare și sensibilizare a societății, de extindere a serviciilor pentru femeile victime ale violenței, dar și programe pentru agresori. 

Urmare a audierilor publice, va fi creat un grup de lucru interinstituțional, la propunerea vicepreședintei Parlamentului Doina Gherman, care să elaboreze un plan național de răspuns promt la cazurile de violență asupra femeilor și fetelor.

Potrivit Biroului Național de Statistică în Republica Moldova șapte din zece femei din mediul rural și șase din mediul urban suferă de cel puțin o formă de violență, iar peste 63% dintre femeile și fetele cu vârsta între 15 – 65 ani, au fost supuse cel puțin unei forme de violență. Potrivit singurului studiu realizat de Centrul de Drept al Femeilor, în Republica Moldova, în anii 2016-2019, 65 de femei au fost omorâte din lipsa unui răspuns coordonat și a accesului la servicii specializate pentru femeile cu multiple vulnerabilități.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Igor Grosu despre cazul Ciochină – CSM trebuie să verifice...

Serviciile de eliberare a cazierului și pașapoartelor urgente, suspendate temporar...

Ioniță: Moldova se depopulează accelerat – Pierdem un oraș pe...

Parlamentul aprobă garantarea creditului de 400 milioane de euro pentru...

Centrul pentru combaterea dezinformării trece în subordinea Șefului Statului –...

Olesea Stamate: Guvernarea grăbeşte transferul Centrului Patriot către Președinție din...