Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
R. Moldova și regiunea transnistreană: probleme comune și soluții sociale și economice

Experții IDIS ”Viitorul” au prezentat astăzi problemele comune R. Moldova și regiunii transnistrene în domeniul social și economic. Concluziile și recomandările au fost prezentate în cadrul a trei lucrări. Acestea au apărut ca urmare a trei mese rotunde desfășurate în martie-aprilie curent, cu participarea experților de la Tiraspol.
”Aspectul cel mai important este că ideile prezentate astăzi sunt efortul discuțiilor comune cu experții din regiunea transnistreană. De multe ori, părerile erau diferite, dar am reușit să avem și soluții comune. În studiile respective am realizat o sinteză a acestor concluzii. Poate că nu întotdeauna suntem de acord cu ideile formulate de colegii din stânga Nistrului, dar am reușit să identificăm poziția experților din regiunea transnistreană care nu întotdeauna coincide cu cea a autorităților de la Tiraspol”, a precizat Directorul executiv al IDIS ”Viitorul”, Liubomir Chiriac.
”Problemele segmentului economic, pe cele două maluri ale Nistrului, sunt de fapt, de ordin politic. Regiunea transnistreană are un statut economic extern limitat și își desfășoară activitatea economică prin intermediul instituțiilor relevante din R. Moldova. La rândul său, R. Moldova, consideră comerțul cu regiunea transnistreană drept unul interior, dar este nevoită să-i aplice măsurile inerente comerțului exterior. Pentru a ne putea dezvolta mai departe, e necesară racordarea la standardele internaționale. Odată cu trecerea R. Moldova la un nou regim comercial în cadrul ZLSAC, relațiile dintre cele două maluri vor suferi modificări semnificative, deoarece, spre deosebire de companiile moldovenești care vor avea acces nelimitat la piața UE, cele din stânga Nistrului riscă să-și piardă o parte din exporturile și afaceri din cauza creșterii tarifelor, dacă vor refuza să adere la Zona de Liber Schimb Aprofundat Cuprinzător”, subliniază Tatiana Lariușin, senior economist IDIS ”Viitorul”.
”Recomandările care se regăsesc în aceste lucrări, reflectă, în mare parte, doleanțele experților din stânga Nistrului, în special cele care pot fi mai mult sau mai puțin realizate. În privința sistemului educațional, Chișinăul dispune de anumite puncte de control prin recunoașterea actelor de studii ale elevilor din regiunea transnistreană. Sistemele noastre de educație sunt divergente și în loc să se apropie, se îndepărtează tot mai mult. Doar printr-un efort comun putem să apropiem cele două sisteme, prin relații de colaborare. Noi deja suntem parte a procesului de la Bologna și prin asta deja colaborăm cu UE, Transnistria pune în aplicare foarte lent elementele procesului de la Bologna. UE are un sistem de învățământ liberal și nu solicită întotdeauna ștampila Ministerului de Externe, astfel că elevii și studenții din Transnistria pot studia în țări din UE. O altă problemă ar fi faptul că sunt foarte puține publicații comune ale cercetătorilor de pe cele două maluri”, consideră politologul Corneliu Ciurea.
”Dezvoltarea regională este o politică care se articulează în timp în Uniunea Europeană și are scopul de a reduce decalajele de dezvoltare între statele și regiunile UE, în timp ce consolidarea relațiilor RM-UE presupune implementarea unei asemenea politici în țara noastră. Actualul Acord de Asociere prevede un capitol separat privind dezvoltarea regională. Regiunea transnistreană are o altă paradigmă de dezvoltare, una euro-asiatică unde dezvoltarea regională nu există prin definiție. În relațiile și negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, dezvoltarea regională reprezintă un subiect mai sensibil, deoarece aceasta nu poate fi realizată în lipsa unui consens politic, în timp ce administrația de la Tiraspol evită procesul de dezvoltare regională pentru că asta ar presupune decentralizarea administrativă a regiunii. Totuși, pentru RM, politica de coeziune are o dublă funcție, de a reduce decalajele de dezvoltare a regiunilor din RM, dar și extinderea coeziunii teritoriale asupra raioanelor din stânga Nistrului. Astfel, avem nevoie de documente strategice care să reflecte această dublă semnificație a politicii de coeziune în Republica Moldova ”, este de părere expertul IDIS, Eduard Țugui.
 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

Tudor Gheorghe: „Păpuşaru’ a hotărât”
MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |