Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
Fost președinte CC: Pentru a avea alegeri parlamentare anticipate odată cu prezidențialele, Guvernul trebuia să cadă până pe 8 mai

 Desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în toamnă, în paralel cu scrutinul prezidențial, nu este posibilă. Cel puțin așa susține fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, într-un interviu pentru Europa Liberă, bazându-se pe o hotărâre a CC din anul 2015, dar și pe prevederile Legii supreme.

„La modul practic, acest lucru nu este posibil. În primul rând, există o normă constituțională imperativă; plus la toate, există o hotărâre a Curții Constituționale, este vorba despre hotărârea 29 din anul 2015, care a reglementat până la cele mai mici detalii toate aceste probleme legate de posibilitatea dizolvării Parlamentului de către președinte în ultimele șase luni de mandat și, implicit, posibilitatea de a organiza, concomitent, alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale. Hotărârea 29 a fost dată în perioada când președintele era ales de către Parlament și în acea redacție constituțională aceste două exerciții - alegerea șefului statului și alegerea Parlamentului - apriori nu se puteau suprapune, deoarece erau exerciții care erau legate unul de celălalt. Acum însă lucrurile sunt diferite, ele se pot suprapune. Și în acest sens, Curtea la acel moment a dedicat spațiu aparte în acea hotărâre, unde a explicat cum funcționează acest mecanism în care președintele republicii este ales prin vot universal. Astfel, chiar la paragraful 56, Curtea a menționat că interdicția privind dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni de mandat ale președintelui este o reminiscență din perioada când președintele republicii era ales de către cetățeni”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale.

Potrivit lui Tănase, „posibilitatea președintelui de a dizolva Parlamentul în ajunul alegerilor prezidențiale ar fi condus la situația în care majoritatea parlamentară apropiată președintelui să își dorească organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în același timp, pentru a putea implica președintele în campania partidului pe care l-ar fi susținut și să realizeze astfel o continuare a guvernării de către majoritatea parlamentară respectivă, în special în cazurile în care președintele se bucura de încrederea electoratului”.

Mai mult ca atât, orice încercare de dizolvare a Parlamentului, circumstanțele dizolvării Parlamentului urmează să fie constatate de Curtea Constituțională. „Chiar dacă să admitem că cineva ar încerca să forțeze nota și să dizolve parlamentul acum, în condițiile actuale este absolut clar că nu are nicio șansă că această decizie să fie sprijinită de Curtea Constituțională. Curtea nu are cum să ignore un text constituțional, o jurisprudență amplă anterioară, care stabilește regulile exacte când poate fi dizolvat Parlamentul, și anume această interdicție de șase luni de zile care se aplică în mod clar în cazul în care președintele este ales prin vot universal”, a precizat Tănase.

Conform calculelor făcute de fostul președinte al CC, pentru ca Igor Dodon să declanșeze alegerile prezidențiale la începutul lunii septembrie, până pe data de 8 mai ar fi trebuit să pice actualul Guvern, ceea ce nu s-a întâmplat, iar astăzi suntem deja în data de 11 mai.

 

„Articolul 85 din Constituție prevede doar două situații când poate fi dizolvat Parlamentul – imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de anunțare a alegerilor. Același articol 85, doar că alin. 4 din Constituție, stabilește că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui Republicii Moldova, nici în perioada stării de urgență și nici a stării de război. Deocamdată, suntem chiar în stare de urgență. Mai apoi ne trimite Constituția la articolul 80, care prevede în alin. 1: mandatul președintelui Republicii Moldova durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Dl Dodon a depus jurământul la 23 decembrie 2016, ceea ce înseamnă că termenul de șase luni înainte de expirarea a patru ani a acelui mandat, după care dizolvarea Parlamentului devine imposibilă, este pe 23 iunie 2020. Pentru a putea declanșa mecanismul de dizolvare, Parlamentul trebuie să fie incapabil să formeze un Guvern în termen de patru-cinci zile de la prima solicitare. Având în vedere faptul că data-limită a posibilității de dizolvare a Parlamentului este 23 iunie 2020, pentru a se putea încadra în acest termen ar urma ca Guvernul să demisioneze până în data de 8 mai, astfel încât până în 23 iunie să expire termenul de 45 de zile pe care Parlamentul îl are la dispoziție pentru formarea noului Guvern. Doar dacă până la 8 mai Guvernul ar fi demisionat, iar în termen de 45 de zile nu ar fi fost posibilă învestirea unui nou Guvern, teoretic ar fi fost posibilă dizolvarea Parlamentului. În cazul în care acest lucru nu s-a produs, înseamnă că dizolvarea nu poate avea loc”, a punctat Alexandru Tănase.

 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

Tudor Gheorghe: „Păpuşaru’ a hotărât”
MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |