Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
Valeriu Cosarciuc: Dacă agricultura şi dezvoltarea rurală nu va fi declarată prioritate naţională vom continua să rămânem la nivel de subzistenţă

Pe 15 martie va avea loc Adunarea Generală a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova. În cadrul reuniunii vor fi abordate probleme stringente cu care se confruntă producătorii agricoli mici, inclusiv accesul la subvenţionare, instruirea fermierilor, în special a celor tineri şi femeilor fermieri, agricultura şi dezvoltarea rurală ca prioritate naţională etc. Despre problemele, dar aşteptările fermierilor discutăm cu Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc.
- Domnule Cosarciuc, în сe măsură Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova (FNFM) reuşeşte să apere interesele şi drepturile fermierilor?
Valeriu Cosarciuc: Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova este activ implicată în discuţiile cu Guvernul, instituţiile statului privind politica fiscală, politicile care sunt legate de subvenţionare, acces la finanţe. An de an semnalăm aceleaşi probleme, cum ar fi accesul la subvenţionare. Principalul scop pe care îl urmărim prin acţiunile noastre este acela de a se pune capăt discriminării ţăranului nostru. Dacă nu-l ajutăm, ajunge la sapă de lemn. Şi nu este vorba despre accesul tehnic. Cei de la guvernare spun: poftim, toţi au acces la subvenţionare. Dar pentru a obţine susţinere de la stat din start este nevoie să ai bani, să investeşti, să depui documentele la Agenţia de Intervenţii şi  Plăţi pentru Agricultură şi pe urmă poate vei obţine ceva.
Pentru a obţine banii trebuie să ai un gaj, pe care mulţi ţărani nu-l au. Nu există o lege specială, cum ar fi Legea cu privire la garantarea creditului agricol pe care am propus-o Guvernului actual. Ea ar fi adus claritate, în ce mod se garantează creditul pentru agricultură. Cum se formează acest fond de garantare, cum este gestionat etc. Neavând resursele necesare fermierii nu fac investiţii şi, ca urmare, nu obţin subvenţionare.
FNFM a promovat nişte lucruri foarte simple. Am spus că ar fi bine ca în Republica Moldova, fermierii mici care se creditează prin asociaţiile de economii şi împrumut, să poată să obţină compensări de la Fondul de subvenţionare prin intermediul acestor asociaţii. Cu alte cuvinte, asociaţia depune documentele pentru fermierii care se creditează la aceste asociaţii. Agenţia le examinează, acceptă ca să plătească subvenţii la creditele acordate şi după aceasta, asociaţia de economii şi împrumut plăteşte aceste subvenţii micilor producători agricoli care se finanţează la această asociaţie, Şi astfel zeci de mii de fermieri mici ar putea să-şi finanţeze o mică afacere şi treptat s-ar transforma dintr-o gospodărie de subzistenţă în una comercială. Dar nici această propunere nu a fost acceptată.
 - Se acordă mai multă susţinere întreprinderilor mari pentru că poate contribuţia lor la produsul agricol global este mai mare?
Valeriu Cosarciuc: Mă voi referi doar la câteva statistici oficiale. Producătorii mici, gospodăriile ţărăneşti, gospodăriile casnice au o contribuţie de 70 la sută la produsul agricol anual. Este o contribuţie semnificativă, fiţi de acord. Dar obţin nu mai mult de 20% din totalul subvenţionărilor.
Celelalte gospodării, care se consideră mai mari şi mai puternice, au o contribuţie de 30 la sută, dar obţin 80 la sută din subvenţii. Aceasta este diferenţa. Guvernarea promovează în continuare aceleaşi politici vechi, politici prin care finanţează doar un segment anume al agriculturii, segmentul pe care se regăsesc interesele guvernării, fie că acestea sunt de ordin personal, fie că sunt interese de partid sau electorale. Această atitudine a guvernării explică foarte clar de ce aproape 80 la sută din populaţia de la sate este săracă şi de ce 75 la sută din cei plecaţi la muncă peste hotare sunt ţărani.
- De ce, credeţi, că nu reuşeşte acest dialog cu guvernarea?
Valeriu Cosarciuc: Noi participăm la şedinţele tuturor grupurilor de lucru, înaintăm propuneri. Ne implicăm foarte activ în discutarea proiectelor, ca, de exemplu,  Regulamentul privind subvenţionarea în agricultură, modificările la legislaţia cu privire la politica fiscală, alte documente. Dar de multe ori acest efort al nostru este înzadar. Cei care sunt la guvernare deseori mimează colaborarea cu societate civilă, pe care noi o reprezentăm. Raportează că au discutat cu asociaţiile din agricultură, că s-a ajuns la o decizie oarecare, dar în documentul final nu se regăsesc multe din propuneri.
Cei care guvernează Republica Moldova trebuie să înţeleagă că în lumea civilizată, Uniunea Europeană, spre care noi tindem, 95 la sută din produsul agricol global anual este rezultatul muncii gospodăriilor ţărăneşti de tip familial. Respectiv aceste gospodării sunt subvenţionate, susţinute, fiindcă se consideră că ele sunt nucleul entităţilor economice pe care se ţine acest produs agricol global. Aceste gospodării creează locuri de muncă, ele sunt mult mai flexibile, mult mai rapid reacţionează la schimbările pieţei. Gospodăria ţărănească de familie  este aceea care conservează şi tot ce-i legat cu mediul ambiant.
Este una să ai o gospodărie de familie, unde terenul agricol şi afacerea în general se transmit din generaţie în generaţie, şi alta este gospodăria agricolă care arendează terenurile agricole şi  exploatează astfel aceste proprietăţi pentru a obţine profit imediat, fără să-şi bată capul cum sunt exploatate, cum sunt aplicate asolamentele, cum este îndeplinită cartea istoriei câmpurilor. În Legea cu privire la arenda în agricultură este scris foarte clar că gospodăriile care arendează terenurile trebuie să ţină această carte a istoriei câmpurilor, ca să demonstreze cum au fost ele folosite, cum au fost aplicate asolamentele şi astfel să putem avea o exploatarea durabilă a terenurilor.
- Şi dacă vorbim, de terenuri care este suprafaţă care se află în grija unei gospodării de fermieri?
Valeriu Cosarciuc: Gospodăriile ţărăneşti din Republica Moldova lucrează în jur de 700 mii hectare de terenuri agricole. Mărimea acestora este diferită,  de la 2  la 50 de hectare. Majoritatea membrilor FNFM lucrează nu mai mult de 100 de hectare. În general, este vorba de gospodării mici. Noi promovăm ideea că în Republica Moldova ar trebui să fie promovată,  stimulată şi susţinută gospodăria ţărănească de familie care ar avea până la 50-70 de hectare de terenuri.
- Nu sunt susţinute unele propuneri pentru că fermierii nu au un lobby puternic  în Parlament sau Guvern?
Valeriu Cosarciuc:  Este o problemă în ceea ce priveşte capacitatea de a promova interesele a producătorilor agricoli mici şi mai ales a gospodăriilor ţărăneşti în Parlament.  Dacă privim la legislativul actual, sunt foarte puţini din acei care înţeleg ce înseamnă agricultură . Şi vreau să vă dau un exemplu ca să fiu mai elocvent în ceea ce am declarat. Atunci când a fost promovată Strategia „Moldova-2020”, agricultura nici nu a fost inclusă ca prioritate naţională. Într-o ţară în care sectorul agrar joacă un rol atât de mare în economie, agricultura şi dezvoltarea rurală nu este considerată ca pioritate naţională. Doi ani deja, şi noi, ca Federaţie Naţională a Fermierilor, şi alte asociaţii ale producătorilor agricoli umblăm din cabinet în cabinet, din şedinţă în şedinţă, de la premier la Parlament, minister şi nu putem să ajungem la soluţionarea acestei probleme, ca agricultura şi dezvoltarea rurală să fie considerată ca prioritate de dezvoltare a Republicii Moldova.
 - Ce ar însemna faptul că agricultura şi dezvoltarea rurală să fie considerată ca prioritate naţională? Ce ar câştiga din asta fermierii?
Valeriu Cosarciuc: Donatorii externi, Comisia Europeană şi mai ales Comisia pentru agricultură şi  Dezvoltarea Rurală a Comisiei Europene ar putea în acest caz să ne acorde mai mult suport şi fonduri. Asta ar însemna că activităţile  Guvernului ar fi subordonate acestei priorităţi. Şi atunci am putea mult mai rapid să implementăm proiecte investiţionale în agricultură, am putea să atragem fonduri pentru a soluţiona unele probleme de infrastructură, cum ar fi irigarea, crearea infrastructurii postrecoltare, cum ar fi crearea infrastructurii  pieţei agroalimentare.
Anul trecut asociaţiile care reprezintă agricultorii am avut întâlnire la prim-ministru, după aceasta la Parlament. Şi premierul Iurie Leancă, şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, ne-au spus că strategia „Moldova 2020” va fi modificată şi agricultura şi dezvoltarea rurală va fi introdusă în acest document ca prioritate naţională. Suntem deja în 2014,  dar constatăm aceeaşi situaţie.
- Aţi spus că vârsta medie a fermierului din Moldova este de 50 de ani, dar sunt şi mulţi tinerii fermieri. Cum sunt ajutaţi ei?
Valeriu Cosarciuc: Noi, ca Federaţie, permanent am promovat ideea ca în Republica Moldova să fie considerat tânăr fermier persoana care are vârsta între 18 şi 40 de ani.  Anul trecut vârsta maximă a fost de 30 de ani. În acest an totuşi au acceptat limita de 35 de ani. De ce insistăm pe acest fapt? Am propus fermierii tineri să beneficieze de o subvenţie cu 30 la sută mai mare. S-a acceptat 10 procente. Ar trebui să existe o politică foarte clară, ca să întoarcem tineretul la sate şi astfel să dăm o perspectivă satelor noastre. Angajarea tinerilor ar însemna familii tinere, natalitate mai înaltă la sate, şi, ca urmare, vom putea să redeschidem acele şcoli care au fost închise de această guvernare. Şi atunci am putea să dăm o perspectivă mai bună satelor noastre şi Republicii Moldova.
 - Sâmbăta va avea loc Adunarea generală a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova.  Ce probleme vor fi abordate la această reuniune?
Valeriu Cosarciuc: Vom prezenta o dare de seamă despre acţiunile care au fost întreprinse pe parcursul anului 2013. Avem câteva capitole foarte importante de activitate a Federaţiei, începând cu dezvoltarea instituţională a acesteia. Asta ar însemna dezvoltarea organizaţiilor locale.  
Doi, este vorba despre dezvoltarea capacităţilor de antreprenoriat a fermierilor. Aici ne concentrăm, în fond, pe crearea grupurilor de producători, organizarea diferitor traininguri şi studii peste hotare. Instruim fermierii cum să elaboreze un plan de afaceri, să prezinte un pachet de documente pentru a obţine subvenţionare.
O altă activitatea este lobby şi advocacy. Vom continua acele activităţi care le-am promovat în 2013, în ceea ce priveşte politica fiscală, în ceea ce priveşte regulamentul cu privire la subvenţionare. Vom vorbi de acele probleme care există în relaţiile noastre cu instituţiile statului şi vom puncta cerinţele pe care noi le înaintăm către instituţiile statului.  Iată un exemplu elocvent. Am insistat să fie modificată legea cu privire la piaţa produselor petroliere, astfel ca să liberalizăm această piaţă. Să permitem unei Cooperative de Întreprinzători, creată de un grup de producători agricoli, gospodării ţărăneşti, să poată cumpăra motorină direct de la rafinării, ceea ce ar conduce la o piaţă a produselor petroliere liberă, mult mai concurenţială. Şi totodată astfel am avea posibilitatea să micşorăm preţul la motorină. Iată un calcul foarte simplu care arată că preţul ar putea fi micşorat cu doi lei - doi lei şi 50 de bani. Adică anual ţăranii ar economisi în jur de 400-500 de milioane de lei. Noi cheltuim în agricultură circa 200 mii de tone de motorină anual. Astfel am avea încă un buget pentru subvenţionare şi investiţii. Adaosul comercial la motorină în Republica Moldova este cel mai mare din regiune, 250 de euro la o tonă,. În Germania sunt 96 euro, în Finlanda – 86 de euro.   De ce noi, în Republica Moldova, ar trebui să plătim atât de scump. De aceea şi insistăm să cumpărăm direct de la rafinărie, fără ca să ni se impună cerinţe speciale - 8 milioane de lei în cont, capacităţi de stocare de 5 mii metri cubi. Toată lumea pare să fie de acord cu propunerea noastră, deja de doi ani se discută, dar nu s-a ajuns încă la o decizie.
- Probabil nu este unicul exemplu de acest fel?
Valeriu Cosarciuc: De mai  mulţi ani cerem ca Guvernul să promoveze o lege cu privire la subvenţionare care ar stabili foarte clar cum se formează Fondul de  subvenţionare, cum se distribuie, care sunt domeniile ce vor fi subvenţionate. Să nu se întâmple că în fiecare an fermierii aşteaptă care va fi  iarăşi dorinţa unui sau altui ministru sau cinovnic din Guvern, care sunt interesele lor.
O altă activitate importantă pe care vom  prezenta-o la Adunarea generală este activitatea tinerilor fermieri. În cadrul Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova avem asociaţia tinerilor fermieri. Avem şi nişte fonduri de inovaţii pentru tinerii fermieri care implementează tehnologii noi sau utilaje noi, mai performante. Ei pot beneficia de un suport din partea acestui fond de inovaţii a FNFM. Şi totodată tinerii fermieri sunt trimişi peste hotare la diferite stagieri, cum ar fi în Olanda, Italia.
O altă direcţie de activitate este susţinerea femeilor fermieri. Avem o asociaţie a femeilor fermieri în cadrul Federaţiei şi se  lucrează cu această asociaţie ca să obţină suport în ceea ce priveşte trainingurile, organizarea unor ateliere de lucru, la care sunt invitate femeile fermieri ca să obţină cunoştinţe, să obţină abilităţi pentru ca să-şi elaboreze un plan de afaceri, să-şi poată promova afacerea.
Noi avem unele limitări în capacitatea noastră de a reprezenta fermierii  din Republica Moldova, fiindcă, cu părere de rău, Guvernul nu stimulează dezvoltarea acestor asociaţii profesionale. Noi ne dezvoltăm şi ne bazăm mai mult pe suportul din afară, adică a donatorilor, altor finanţatori. Avem relaţii cu finanţatori din Olanda, Suedia.
Acum ne ocupăm foarte serios şi vom promova şi în cadrul Adunării generale chestiunea creării în anul viitor a Centrelor de Excelenţă pentru fermieri. Va fi o muncă foarte serioasă pentru noi. Aceste Centre de Excelenţă sunt concepute ca un model de  consultanţă şi dezvoltare pentru fermierii noştri. În aceste Centre de Excelenţă vom avea centre de informare şi consultanţă, ferme model, de dezvoltare a unei afaceri într-un domeniu concret. Vom avea organizaţii de microfinanţare.
Crearea acestor centre de excelenţă ne-ar permite să eliminăm într-o mare măsură problema principală pe care o au fermierii, este vorba de lipsa de informaţii şi cunoştinţe. Astfel, ne va permite să acordăm fermierilor noştri instruire ca să aplice cele mai bune tehnologii, cele mai bune practici, să aibă informaţia necesară ca să  identifice acele afaceri care le-ar putea aduce beneficiu.
- Dacă am vorbi despre viitorul fermierilor din Moldova, sunteţi optimist sau pesimist? 
Valeriu Cosarciuc: Eu sunt o persoană optimistă în general, dar în cazul acesta aşi spune că aşi vrea ca prin activităţile pe care noi le promovăm în cadrul Federaţiei Naţionale a Fermierilor să impunem guvernării, instituţiilor statului ideea că agricultura şi dezvoltarea rurală este o prioritate naţională. Şi atunci vom considera că optimismul nostru este real şi reuşim să schimbăm situaţia. Republica Moldova este o ţară mică, nu ne putem compara cu vecinii noştri ca număr de populaţie. Şi dacă România, am în vedere producătorii agricoli, a obţinut în ultimii cinci ani de la Uniunea Europeană 10 miliarde de euro, înseamnă că Republica Moldova, promovând politici foarte şi foarte clare în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, ar putea să beneficieze de fonduri de la Uniunea Europeană. Cu atât mai mult că în acest an vom semna Acordul de asociere şi de liber schimb cu UE. În baza acestui acord vom putea beneficia fondurile ENPARD. Este un program al UE pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltarea rurală. Este nevoie însă ca acel optimism pe care îl manifestăm noi, cei de la Federaţia Naţională a Fermierilor, să fie transmis şi guvernanţilor ca ei să înţeleagă că agricultura şi dezvoltarea rurală este cu adevărat o prioritate pentru Republica Moldova şi astfel să putem să ne dezvoltăm cu paşi mult mai rapizi decât o facem acum.
 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

Tudor Gheorghe: „Păpuşaru’ a hotărât”
MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |