Politic Social Economic Extern Transnistria Interviuri Cultural Divertis Sport
Scrie o știre          Toate articolele           Sondaje           Opinii           Horoscop           Infografic
Zonele Economice Libere vor fi închise: Ce spun experții și administratorii

 

 

Conceptul de Zone Economice Libere (ZEL) au apărut în Republica Moldova încă în anul 2002, servind drept o platformă pentru ca investitorii străini să facă cunoștință cu piața R. Moldova. În întâmpinarea acestora, statul a venit cu mai multe facilități de ordin fiscal și vamal. Însă, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ZEL-urile urmează a fi lichidate până în 2024. Asta pentru că acordarea facilităților doar agenților economici din Zonele Economice Libere este văzută de unii experți drept o măsură anticoncurențială. Alții, din contra, spun că statul ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea ZEL-urilor. Cum funcționează, de ce facilități fiscale se bucură și care e valoarea adăugată pentru economie, explică agora.md într-o analiză.


 Foto: poză-simbol

În Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2016, sunt două articole (340 și 341) care se referă la ajutoarele de stat oferite agenților economici.

Astfel, în articolul 340 se menționează că până în 2021 Republica Moldova urma să evalueze ajutoarele de stat pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurență aplicabile în UE.

Iar în articolul 341, este stipulat că țara noastră, conform angajamentelor asumate, trebuie să instituie o autoritate independentă din punct de vedere funcțional, pentru controlul ajutoarelor de stat: autorizarea schemelor de ajutoare de stat și măsurilor individuale de ajutoare de stat, recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal.

„Toate schemele de ajutoare de stat instituite înainte de înființarea autorității în domeniul ajutoarelor de stat se aliniază în termen de opt ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Fără a aduce atingere altor capitole din prezentul acord, perioada de aliniere se prelungește cu o perioadă maximă de până la zece ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord cu privire la schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii Republicii Moldova cu privire la Zonele Economice Libere nr. 440-XV din 27 iulie 2001”, se menționează în Acordul de Asociere RM - UE.

Așadar, întrucât Acordul de Asociere a intrat în vigoare în 2016, peste deja doi ani, adică în 2024, se va epuiza termenul de opt ani, în care autoritățile trebuie să alinieze toate ajutoarele de stat, instituite înainte de înființarea unei autorități în acest domeniu. De menționat că în conformitate cu articolul 341 din Acordul de Asociere, autoritatea respectivă trebuia constituită în 2018.

AGORA a transmis o solicitare către Ministerul Economiei în care a cerut informații despre autoritatea responsabilă de ajustarea ajutoarelor de stat. Reprezentanții instituției ne-au spus însă că:

„Autoritatea independentă din punct de vedere funcțional, învestită cu competențele necesare pentru controlul ajutoarelor de stat este Consiliul Concurenței. Ministerul Economiei nu are drept sarcină înființarea unei instituții care deja activează și este responsabilă față de Parlament”.

„Per ansamblu, Zonele Economice Libere reprezintă un instrument important în atragerea investițiilor străine, dar, acest instrument nu poate fi menținut la nesfârșit. Acesta trebuie perceput drept un instrument temporar, deoarece trebuie să tindem ca factorii de atracție pentru investitorii care sunt prezenți în aceste zone să fie valabile pe tot teritoriul țării”, a declarat expertul economic, director al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Printre bunele practici care ar putea fi preluate din cadrul ZEL-urilor și implementate pe întreg teritoriul țării se numără: Activitatea Serviciului Vamal 24/24, proceduri mai simple de vămuirea mărfurilor, accelerarea administrării fiscale și restituirii Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), excluderea riscurilor de corupție.

„Totul se rezumă la interacțiunea dintre stat și agentul economic, care în cadrul Zonelor Economice Libere este mai previzibilă. Iată această previzibilitate trebuie extrapolată la nivelul întregii economii. Nu trebuie să avem zone în care unii agenți economici sunt avantajați. Trebuie să fie asigurate condiții egale pentru toți și să implementăm ceea ce ne-am asumat în cadrul Acordului de Asociere”, a spus Adrian Lupușor.

Altfel spus, astăzi nu ar fi oportună închiderea ZEL-urilor sau anularea facilităților de care se bucură agenții ecnomici de acolo, ci mai degrabă extinderea acestora la nivelul întregii țări.

Expertul economic Veaceslav Ioniță este de părere că foarte mulți cred eronat că Zonele Economice Libere sunt un paradis fiscal, unde nu se achită impozite. Potrivit economistului, acestea au doar o singură facilitate fiscală - impozitul pe venit se plătește pe jumătate. În rest, achită toate tipurile de impozite. În 2020, acestea ar fi plătit la stat impozite de circa 710 de milioane de lei.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să fie preocupate de dezvoltarea Zonelor Economice Libere specializate în prelucrarea producției agricole, cu valoare adăugată înaltă și orientate către export.

În al doilea rând, spune Veaceslav Ioniță, la Zonele Economice Libere industriale trebuie substituite produsele importate. Sunt companii care lucrează în aceste zone și care au până la 17 mii de tipuri de produse pe care le importă în partide mici, fapt care face ca logistica importurilor să fie una foarte dificilă.

În al treilea rând, menționează economistul, trebuie să fie asigurată o prezență uniformă a Zonelor Economice Libere pe tot teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova are nevoie de zeci de mii de locuri de muncă, de investiții de sute de milioane de dolari, are nevoie să-și crească exportul cu cel puțin 300 - 400 de milioane de dolari anual, iar acest lucru poate fi făcut doar dezvoltând Zonele Economice Libere”, a conchis analistul economic.

Și administratorul Zonei Economice Libere „Expo-Business-Chisinau”, Veaceslav Nedelea consideră că lichidarea ZEL-urilor ar avea un impact negativ asupra economiei țării și contravine legislației. Mai exact, spune el, în cazul ZEL-ului pe care-l administrează, sistarea nu ar putea fi posibilă, întrucât, rezidenții au primit garanții legale că vor putea funcționa cel puțin până în 2035. De asemenea, potrivit lui, cadrul legal prevede că până în momentul expirării garanției legislative, în raport cu rezidenții trebuie păstrate garanțiile de stat.

„Fiecare zonă a fost creată în baza unei legi speciale care oferă anumite garanții. Zona pe care o administrez eu este creată în baza legii din 2006, care a fost modificată în 2018. Rezidenții au garanții legislative, astfel că anul 2035 este perioada limită de funcționare a zonei „Expo-Bussines-Chisinau”, a spus administratorul.

De menționat aici că în 2018, atunci când legea a fost modificată, la guvernare se afla Partidul Democrat. Veaceslav Nedelea însuși a ajuns deputat în Parlamentul Republicii Moldova în mai 2018 și a făcut-o din postura de administrator la Expo-Business-Chișinău, funcție în care a fost desemnat la începutul anului 2016 tot de Guvernul Filip.  

De fapt, în redacția din 2018 a Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” se prevede altceva. Legea într-adevăr a fost modificată de câteva ori în perioada anilor 2017 - 2018, doar că prevederile acesteia par să se bată cap în cap. Astfel, dacă articolul unu menționează că Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău” se înființează pe un termen de până la 28 decembrie 2035:

atunci, deja trei articole mai jos se spune că zona liberă îşi va înceta activitatea la 28 decembrie 2025.

Deși Veaceslav Nedelea spune că sistarea Zonelor Economice Libere care au primit garanții legale nu poate fi efectuată și că până la expirarea termenului de funcționare a acestora, obligațiile asumate de stat sunt păstrate, legea spune că activitatea unui ZEL poate fi sistată înainte de expirarea termenului de funcţionare, dacă activitatea contravine obiectivelor prezentei legi sau intereselor economice ale Republicii Moldova.

Decizia privind încetarea înainte de termen a activităţii zonei libere este adoptată de Parlament, la propunerea Guvernului. Procedura de încetare a funcţionării zonei libere şi modul de asigurare a garanţiilor de stat prevăzute pentru rezidenţii zonelor libere le stabileşte Guvernul.

Pe teritoriul Republicii Moldova activează șapte zone economice libere: ZEL „Bălţi”, ZEL „Ungheni-Business”, ZAL „Expo-Business-Chișinău”, ZAL PP „Valkaneş”, ZAL „Tvardiţa”, ZAL PP „Taraclia”, ZAL PP „OtaciBusiness”. Vedeți aici termenul de funcționare al fiecărei zone în parte, conform ultimelor prevederi legale

 
Adaugă comentariu
Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
Nume / Prenume
 
Mesaj
 

Introduceţi codul
CAPTCHA Image
refresh
 
   

MESAJUL marelui istoric Nicolae Iorga adresat României în anii '30
VIDEO Bebelușul prințului Harry și al lui Meghan Markle a fost arătat publicului
Partide politice


Publicitate
| Politic | Social | Economic | Extern | Transnistria | Interviuri | Cultural | Divertis | Sondaje | Opinii | Horoscop | Infografic | Sport |   Contacte   |