Poltica supra-aprecierii valutei naționale este în interesul bugetului, deoarece încasările bugetare depind în cea mai mare măsură de importuri. Pe lângă deficitul contului curent, care în 2008 a fost cu aproape 70% mai mare decât în 2007, BNM-ul menține politica monetară actuală pentru a combate inflația.

Aprecierea artificială a monedei noastre a revenit în atenţia tuturor, reflectând, în fapt, temerile fiecărui cetăţean din R. Moldova privind instabilitatea sistemului financiar de la noi. Faptul că nici o bancă nu va falimenta şi că fiecare bancă îşi va putea onora obligaţiunile faţă de deponenţi, este un adevăr. Dar că aceeaşi sumă de bani va putea cumpăra acelaşi volum de bunuri şi servicii este categoric altceva.

Într-un fel sau altul, Guvernarea a sacrificat dezvoltarea economică a ţării de dragul reducerii inflaţiei. Aceasta a apreciat leul. Pentru că economia nu s-a dezvoltat, este evident că moneda naţională nu are în spate decât un artefact. Pe parcursul anilor 2006-2008 supra-aprecierea leului a fost subiect de dezbateri de mai multe ori, dar de fiecare dată guvernarea afirma că moneda naţională se apreciază exclusiv din cauza remitenţelor în creştere.

Politica valutară a Moldovei nu este stabilă pe termen lung, deoarece, cum arată experiența internațională, odata cu epuizarea rezervelor valutare, o țară nu mai are posibilitatea achitării importurilor sau rambursării creditelor asumate, ceea ce conduce la devalorizarea valutei naționale. Banca Naţională a Moldovei a vândut, în luna ianuarie, 88 milioane de dolari - o sumă record pentru ultimii zece ani. Măsura a stârnit speculaţii că statul încearcă, astfel să evite o depreciere bruscă a leului şi că situaţia s-ar putea agrava după alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 5 aprilie 2008.

În condiţiile crizei actuale, când remitenţele scad, este logic să presupunem, că leul va pierde poziţiile. Guvernul, şi doamna Prim-ministru, au o motivaţie foarte importantă să nu recunoască acest lucru. Dacă ar recunoaşte, ar trebui să mai admită că o altă cauză importantă a aprecierii puternice a leului este insuccesul guvernului din ultimii 6-7 ani de a dezvolta sectorul real al economiei naţionale, de a organiza aceste fluxuri importante de remitenţe către investiţii. Or acest lucru nu poate fi recunoscut imediat înainte de campania electorală. Anume dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale ar fi adus la o durabilitate a creşterii economice şi la un raport sănătos între cursul leului şi inflaţie. Incapacitatea guvernării de a creşte investiţiile, inclusiv investiţiile străine directe, a creat o fisură greu de recuperat în economie. Atâta timp cât acea fisură era alimentată de remitenţe, exista aparenţa stabilităţii. Acum că există motive reale pentru scăderea remitenţelor, aparenta stabilitate este pusă la îndoială tot mai mult şi mai mult. Intervenţia Băncii Naţionale de la începutul acestui an, cât şi deflaţia raportată confirmă motivaţia exclusiv electorală a politicilor economice promovate de guvernare.

Zvonurile privind deprecierea leului mai reflectă şi lipsa de încredere a populaţiei în politicile promovate de guvern. Guvernul a avut grijă de imaginea proprie, dar şi de imaginea partidului de guvernământ, într-atât, încât o mare parte a populaţiei apreciază orice ar face guvernul drept acţiuni sau politici populiste. Astfel că prioritatea Doamnei Prim-ministru ar trebui să fie restabilirea credibilităţii guvernării cu care a fost credită mult prea generos acum ceva timp.

Faptul că leul moldovenesc va scădea brusc după alegerile parlamentare, iar acest lucru va provoca o inflaţie record, afirmă mai mulţi experţi. După ce am urmărit deprecierea valutelor din Belarus, Ucraina şi Kazahstan, ar putea veni şi rândul leului, consideră experţii. De vină este criza mondială, care a redus exporturile, transferurile din străinătate, dar şi rezervele valutare ale Băncii Naţionale. Cu alte cuvinte, în ţară vor ajunge mai puţini euro şi dolari, iar asta va conduce la o depreciere a leului.

În mod evident, prognozele sunt respinse de premierul Zinaida Greceanii, care a declarat, marți, 17 februarie că leul este puternic şi va rămâne şi după alegeri.

De menționat: de la începtul anului valuta naţională s-a apreciat cu 10 la sută în raport cu moneda europeană, în timp ce dolarul a rămas relativ stabil.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE